sâmbătă, 7 aprilie 2018

Miracolul




Frunză argintie de plop,
urzicile se strâng la uncrop.
S-au zvonit pe câmpuri și pe lunci
misterioase porunci.
Vântul din senin s-a pornit
și limbile de clopote le-a lovit.
Iar când începe a bate toaca,
chiar și mieii își lasă joaca.
Și pe când îngerii îi prezintă onorul
din aburi răsare Mântuitorul.
Din ziuă, Soarele, din noapte, Luna
Îi poleiesc în aur cununa.
Într-atâta lumină, Natura cântă:
- Binecuvântă, Doamne, binecuvântă!
Iar sălciile, clintite de mister,
se smulg din pământ și se înalță la cer.


                                                  Adrian Bucurescu



vineri, 6 aprilie 2018

Învierea Tânărului Păstor, în variantele ”Mioriței”


          Mistere Zalmoxiene







- Frumoasă oiță,                                 În livada verde,
Cornută, plăviță,                                Cu fântână rece.
Dac-o fi să mor,                                 Apă de-o să beți,
Vorba mea de dor,                              În gând să m-aveți,
Biată, mi-ascultați:                             Oile, păscând,
Să nu mă-ngropați                              Să le-aud plângând,
În locuri străine,                                 Cum plâng și jelesc,
Ci va fi mai bine                                Eu să vă-ndrăgesc.
Jos, în valea mare,                             De v-o veni dor,
                                                           Eu am să mă scol.

                                            *
                                        *      *

- Tu, babană, babana mea,                 Și acolo o ducea,
De ești năzdrăvană,                            La valea adâncă,
Tu de unde vii?                                  Ca lupii să-l mănânce.
- Dintre copaci umbroși,                    Și mama purta,
Muncei întunecoși.                            În traistă ducea
- Nu știi de fiul meu,                         Apă-nvietoare,
Ciobanul tău?                                    Buruieni tămăduitoare.
- Ba, mătușă dragă,                           Și mi-l oblojea
Eu îți spun taina.                               Și mi-l descânta,
                                                          De mi-l învia.

                                             *
                                         *       *

- Între copaci umbroși,                       În traistă avea
Munți întunecoși,                               Buruieni vindecătoare,
Fiul tău                                               Apă învietoare.
Și copilul meu                                    Și mi-l oblojea
E în valea adâncă,                              Și mi-l descânta
Pe lângă o stâncă.                              Și mi-l învia.
Și muma-l purta

-                                             *
                                          *       *

Și ea tot pândea,                                 - O, ce somn somnii,
Pe mamă aștepta,                               Ca-n aripa morții!
Până o vedea,                                     Mama-i zicea:
Pe câmp alergând,                              - Și acum, mioara mea,
De toți întrebând,                               Nu zăbovi, îndat'
De fiul ei, ciobănel,                           Dă-te peste cap
Bun și tinerel.                                    Și te fă iar fată,
Mioara înainte-i ieșea                        Ca să-i fii mireasă,
Și mormântu-i arăta.                          Să văd nuntă adevărată,
Cât de lung era,                                  Cum n-a fost niciodată!
Cât îi era statul.                                 Codrul mi se legăna,
Mama oasele aduna                           Văile pe rând juca,
Și os cu os lipea.                                Oile se bucura,
Mioara din gură-i sufla                      Păsărele cânta
Și ciobanul învia.                              Și Soarele râdea.

                                               *
                                           *      *

La mormânt mergea,                           - Mioară, mioară,
Oasele-i vedea,                                   Suflă tu o dată!     
Oaseke strângea.                                 Mioara sufla
Unde le punea,                                    Până-l învia.
Toate se lipea.

                                              *
                                          *      *

Cucia-mi venea,                                  Vătafe Ioane!
Măre, mi-aducea                                 El nu-mi răspundea.
De-o călugăriță                                    La mormânt mergea,
Albă la pieliță,                                     Și ea mi-l jelea
Neagră la hăinuță.                               Și mi-l deștepta.
La târlă-mi trăgea,                               În brațe că-l lua,
Pe Ion striga:                                       În cucie mi-l punea
- Ioane, Ioane,                                     Și acasă că mi-l ducea.

                 



                                                                                   Selecția textelor: Adrian Bucurescu

joi, 5 aprilie 2018

La Crucea de Sare




Cine să-i fi tăiat beregata lui Soare-Apune,
de gâlgâie atâta sânge pe cer?
Foșnește-ți plopii de argint, Pământe!
Pune-ți alb zăbranic de in, Valahie!

Niște nalți călăreți în armuri de aramă
se arată pe piscul de la Miazăzi,
și caii gonindu-și, trec de templul străvechi
și se aștern la drum spre București.

Râul sare din matcă și curge prin aer.
Cei zăboviți pe luncă se închină,
iar prin norii purpurii plutește
o lebădă albă cu clonțul de aur.

Să fie tristețe ori bucurie?
Să fie durere sau desfătare?
Soarele piere în vama cerului.
Eu îngenunchez la crucea de sare -

Apoi o ling ca un miel delicat,
și în Vinerea Seacă fi-voi tăiat.


                                        Adrian Bucurescu

miercuri, 4 aprilie 2018

Eroii Divini


          Mistere Zalmoxiene




     Chipul Tânărului Zeu

     Povesteau Geții că, încă din copilărie,  Apollon-Zalmoxis a avut în grijă turma de oi a părinților Săi adoptivi, Sabadios și Lupo. Așa a ajuns tânărul zeu eroul principal al celebrei noastre balade ”Miorița”, prezentă în toate ținuturile românești, de la Nistru până la Tisa și în toată Peninsula Balcanică, și așa ni s-a păstrat și celebrul Său chip:

Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut,
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Fețișoara lui,
Spuma laptelui;
Mustăcioara lui,
Spicul grâului;
Perișorul lui,
Peana corbului;
Ochișorii lui,
Mura câmpului.


     Norocul face ca, pe malul apusean al Lacului Sărățuica, adică exact pe locul unde S-au născut Gemenii Divini, să fie descoperită, în anul 1985, o statuetă ecvestră, de bronz aurit, reprezentându-L pe Eroul Sfânt al Geților. Viteazul are în mâna dreaptă cornul de Crainic Ceresc, iar cu stânga ține frâul calului. La șoldul stâng poartă o sabie mare, dreaptă. Are mustață și plete, așa cum e descris în ”Miorița”.

     Zăpada Mieilor

     Uneori, chiar și în luna lui Prier, când sunt pomii în floare, mai vine câte o ninsoare, zisă în popor Zăpada Mieilor. Ca de obicei în mitofolclorul nostru, dezlegarea tainelor sacre se află în cultura Daciei. Astfel, pe o cărămidă descoperită în ruinele cetății Drobeta sunt înscrise două versuri:

CONCINNA
NALEINNA

     Textul se poate citi și înțelege în mai multe feluri. 1. CON CIN NA NAL EINNA ”Aproape de Cină, Zăpada Mieilor s-a pornit”; cf. rom. cam; ital. con ”cu”; rom. cină; nea; n'iel (pop.) ”miel”; arom. n'iel, meglenorom. n'iel ”miel”; latin. agnellus ”miel”;  rom. a ini (reg.) ”a veni”; grec. ion ”care merge”.


     Dar NAL înseamnă și ”Sunet; Veste; Profeție; Minune; Farmec”; cf. rom. nai; noi ”cenușă, cărbuni, frunze etc., care intră în compoziția unor leacuri băbești”; a lua noi ”a lua apă neîncepută pentru descântece și leacuri băbești”; nor; nur; latin. nola ”clopoțel”; alban. nur ”grație; farmec”.
     2. Așadar, CON CIN NA NAL EINNA mai înseamnă și ”Aproape de Cină, o Zăpadă Fermecată s-a pornit”.

     Cina cea de Taină

     În românește, taină are mai multe sensuri: ”mister; secret; sacrament; minune; miracol; poveste minunată; meșteșug; conversație secretă”. A sta de taină înseamnă ”a sta de vorbă; a sta la taifas”. Așadar, se poate presupune că, la legendara Cină de Taină, Geții puneau la cale insurecția armată împotriva Scyților care stăpâneau o mare parte din țară.
     La sfat a fost invitată și Marea Preoteasă, Artemis, Sora Geamănă a lui Apollon,. Iată ce mai zice textul de la Drobeta: 3. CON CIN NA NAL EIN'NA ”Mai-Marii (Bătrânii) Neamului au poftit-O și pe Proorocița  Cea Dintâi (Conducătoare)”; cf. rom. conul; coana; conac; germ. Konig, engl. king ”rege”; engl. Queen ”regină”; latin. canus ”alb-argintiu; cenușiu; sur; cărunt; vechi; venerabil”; tătar. han ”domn; conducător”; rom. cin ”poziție socială (înaltă); rang; clasă, funcție; ordin preoțesc sau călugăresc”; na! ”primește!; poftește!”; latin. nala ”clopoțel”; rom. una; nană; anin (bot.); germ. ein ”unu; una”;; latin. Iuno, Iunonis ”Iunona, sora și soția lui Jupiter, zeul suprem la Romani”; nonna ”călugăriță”; sumer. Inanna - zeița cea mai cunoscută din anticul Orient Apropiat, dar și cea mai ambiguă.


     Marele inițiat Leonardo da Vinci stârnește și astăzi polemici în jurul celebrului său tablou, Cina cea de Taină, prin prezența tinerei și frumoasei Artemis în dreapta Fratelui Ei Geamăn, într-un palat, în mijlocul nobililor geți. Astfel, sub nasul Inchiziției, a fost zugrăvit unul dintre cele mai frumoase tablouri zalmoxiene! Ave Leonardo!

     Păstorul Sfânt și Mioara Năzdrăvană

     Printre altele, ZAL MOK SIS înseamnă ”Cel mai Vrednic Mag (Monah); Cel mai Strălucit Vestitor (Crainic; Profet)”; cf. rom. zare; jar; grec. zelos, latin. zelus ”zel”; alban. zile ”clopoțel; talangă”; latin.  magus ”preot persan”; rom. sus; sanscr. moksha ”eliberare din ciclul existenței”; rom. zalmoș (reg.) ”pască”.
     Zalmoxis a fost și conducătorul Geților, apoi al tuturor Tracilor. De aceea a mai fost numit și BASTAREUS ”Supremul; Conducătorul; Îndrumătorul; Luminatul; Istețul; Vrednicul; Bogatul; Puternicul”; cf. rom. păstor; pestră ”doică”; vistier; biștar(i) ”bani”; buiestru; puzderie; a (se) păstra; Bistrița (râu); arom. piștirei ”stânci”; alban. i paster ”curat; pur”; pastroj ”a curăța”; pishtar ”sfeșnic; policandru”; veshtull ”vâsc”; veshtar ”inteligent”; hitit. westaras ”păstor”.
     Toate calitățile din BASTAREUS sunt pomenite și în ”Miorița”:

Că-i mai ortoman
Și-are oi mai multe,
Mândre și cornute,
Și cai învățați
Și câni mai bărbați.


     BASTAREUS era și numele unui comandant al Tracilor Paioni.
     Din toate acestea se vede că păstorul din ”Miorița” este Însuși Apollon. Iată-L reprezentat cu oile pe o gemă de onix descoperită la Potaissa, actualmente Turda:


     Inscripția de pe gemă este aceasta: ICHO YS ”Prevestirea (Arătarea) Primejdiei”; cf. rom. iaca! latin. echo ”ecou”; alb. josh ”a momi; a seduce; a ispiti”. Ca de obicei în literatura dacică, inscripția mai putea fi citită și ICHTHYS, ce se traduce prin ”Jalea; Suspinul; Durerea; Patimile”; cf. rom. aht ”oftat; suspin; durere; suferință; chin; jale; patimă”.
     Ajungem astfel la încă o tălmăcire a inscripției de la Drobeta, referitoare la Mioara Prevestitoare:
4. CONCHIN NA NAL EINNA ”Să suspine (să țipe) deodată Mioara a început”; cf. rom. a gânguni ”a gângăvi”; a gunguni ”a gânguri”; a chencăni  ”a urla”; na! - exclamație de surprindere; n'ială ”mioară; oaie tânără”; unu; germ. ein ”unu”.
     Cine era de fapt Miorița ne lămuresc unele variante ale baladei:

- Neagră miorea,
Surioara mea,
Tu mie să-mi spui tot!

              *
          *      *

- Oaie surioară,
Dragă bălăioară...

              *
          *      *
- Mioriță-mioară,
A mea surioară,
De ești năzdrăvană,
Cum știi de bună samă...

      E destul de limpede? Miorița este Însăși Artemis, Sora lui Apollon! Ea își vestește Fratele că se pune la cale uciderea Lui!

     Lupta cu Demonii

     Pe gema de la Potaissa apar și dușmanii Zeului, Pythagoras, regele Scyților cotropitori, și Ydata, o slugă a acestuia din urmă. Textele de la Sinaia spun clar că regele Scyților se numea PYTHA-GORAS ”Fiară Grasă; Animal Puternic”; cf. rom. vită; boaită; a fătagras; gros; engl., franc. pedigree ”pedigriu”. Geții îl mai numeau și PYRGOS, cu varianta PARG, ”Porcul”. Acest Scyth nu are nicio legătură cu celebrul filosof grec de mai târziu, dar de aici s-a zvonit că Zalmoxis a fost sclavul lui Pythagoras!!! Adevărul este că a fost o vreme doar supusul Scyților, pe care în cele din urmă i-a biruit!
     Tot pe gema de la Potaissa, Scythul Pythagoras este înfățișat ca un animal monstruos, ca un balaur. La rândul său, slugoiul regelui scyth apare căzând în apă dintr-o corabie, căci numele lui, YDATA se traduce și ”Cel din Apă”; cf. rom. ud; a (se) uda; udat; alban. ujt ”apă”. Acesta este cel care L-a asasinat pe Apollon,  la porunca lui Pythagoras. Y DATA înseamnă și ”Ucigașul”; cf. rom. Dițoaica (pop.) ”Moartea”; alban zeze ”doliu”; engl. death ”moarte”. Din el a fost imaginat Iuda, trădătorul din ”Noul Testament”! În mitofolclorul nostru, Dracul mai este numit și Cel-din-Apă, Cel-din-Baltă, Cel-din-Lac și Moș Apeș.
     Atenție: ciobanul din ”Miorița” nu se teme de luptă! Presupunerea ”Și de-o fi să mor” este condițională! De altfel, în unele texte getice se spune că Zalmoxis a fost ucis în somn, iar în altele că a fost săgetat sau înjunghiat din spate.
     Dușmanii Zeului sunt înfățișați și pe un coif getic, descoperit la Agighiol, județul Tulcea. Apollon, căruia I se mai spunea și BASSAREUS, adică ”Pajura; Vulturul”, are în plisc un pește, simbolizându-l pe ”Cel din Apă” și un porc în ghiare, simbolizându-l pe Pythagoras.


     Cert este că, înainte de a se pune la cale uciderea Lui prin viclenie, Eroul Get se mai luptase cu Pythagoras în luptă dreaptă, așa cum, de multe ori, și eroii basmelor românești se bat cu zmeii. Victoria lui Apollon asupra ”Animalului Gras” a rămas în mitografia tracică și sub denumirea de S-PARG-APISES ”Înfrângerea (Frângerea; Înțeparea; Trântirea) Porcului”; cf. rom. se; porc; a obosi; apus; a apăsa; a pisa; a buși; latin. abyssus ”abis; prăpastie”; apis ”albină”. Evenimentul a avut loc lângă o baltă aflată la poalele Colinei Sacre, în vatra satului Sărățeni, din județul Ialomița. De la S-PARG-APISES bălții i-a rămas până astăzi denumirea de Șopârca. SPARGAPISES era și numele unui  general massaget, fiul celebrei regine Tomyris.
     Că Zeul Geților a fost ucis, inspirând și legendele din ”Noul Testament”, se vede și dintr-o polemică purtată de Sfântul Origenes: ”Apoi, fiindcă noi (creștinii - n.n.) cinstim pe cel prins și mort, cum spune Celsus, el crede că noi am făcut la fel ca Geții care cinstesc pe Zalmoxis”.
     Quod erat demonstrandum!

                                                                                                                 Adrian Bucurescu

     

marți, 3 aprilie 2018

Eu și câinele Roșu






Noapte e dar nu ca alte nopți.
Totuși, cătunul doarme.
Un nor în formă de taur
și-a pus semiluna drept coarne.
Clorofila palpită
în venele luncii.
Plescăind în prival,
o amintire fugară
își scutură fulgii.
Tălpile mele desculțe
lasă urme albe
la poarta cimitirului.
În zare
dispare
un fulger duios.
Trece o luntre fără luntraș
pe Ialomița în jos.
N-am văzut,
n-am știut
când a răsărit lângă mine
câinele care
pe când eram copil
se numea Roșu.
Cu ochii încețoșați
îi
mângâi
grumazul,
și el schiaună stins.
Câmpul
își primenește culoarea.
Naramzie
se face zarea.
Ne oploșim pe lângă troița de leac
ca să ne uite relele.
Câinele își linge cerul gurii,
unde-l dor stelele.

                                  Adrian Bucurescu

luni, 2 aprilie 2018

Târgurile anuale de vite din România Mare



                                                                Anul 1923






Vechiul Regat

     Ianuarie:  4 Sascut (Putna); 8 Rusețu (Brăila); 14 Roznov (Neamț); 20 Comănești (Bacău).

     Februarie:  15 Dărmănești (Bacău); Doftana (Bacău); Buhuși (Neamț); Rosnov (Neamț).

     Martie:  14 Vaideei (Vâlcea); 19 Nicorești (Tecuci); 21 - 23 Târgu Cârcinov (Mușcel); 22 Șuțești (Brăila); Pechea (Covurlui); Băilești (Dolj); Călărași (Ialomița); Grindu (Ialomița); Câmpu Mare (Olt); Roșiorii de Vede (Teleorman).

     Aprilie:  1 - 7 Bălcești (Gorj); 2 Roșiorii de Vede (Teleorman); Călugăreni (Vlașca); 7 (Buna Vestire) Padina (Buzău); Poiana Mare (Dolj); Vârtop (Dolj); Țăndărei (Ialomița); Dărmănești (Mușcel); Buhuși (Neamț); Câmpu Mare (Olt); Crușov (Romanați); Podu Turcului (Tecuci); Zimnicea (Teleorman); 9 Dedulești (Argeș); Slobozia (Argeș); Stolnici (Argeș); Ciocile (Brăila); Șuțești (Brăila); Buzău; Pechea (Covurlui); Moțăței (Dolj); Bumbești (Gorj); Șerbănești (Olt); Dăbuleni (Romanați); Crușov (Romanați); Nicorești (Tecuci); Conțești (Teleorman); Onești (Bacău); Rusețu (Brăila).

Transilvania

     Ianuarie:  Apoldu de Jos (Sibiu); 5 Sibiu; 7 Cluj; 11 Deva; 12 Târgu Mureș; 22 Aiud (Alba Inferioară); 26 Sebeșu Săsesc (Sibiu).

     Februarie:  Nochrich (Sibiu); 11 Reghinu Săsesc (Mureș-Turda); 17 Beiuș; 18 Salonta Mare (Bihor).

     Martie:  Aleșd (Bihor); 9 Cluj; 12 Iernut (Târnava Mică); 15 Mihai-falău (Bihor); Sighișoara; 16 Oradea Mare; 23 Mediaș (Târnava Mare); Ibaș-falău (Târnava Mică); Săsciori (Sibiu); 29 Marghita (Bihor).

     Aprilie:  6 Brașov; 19 Salonta Mare (Bihor); 26 Marghita (Bihor).


Bucovina

     Februarie  1 Câmpulung-Moldovenesc; 6 Sadagura.

Basarabia

                                        Târgurile săptămânale de vite

     În Județul Chișinău: Punctul Chișinău, Miercurea; Ocolul II - Hăncești, Lunea; Ocolul Cărpineni, Vinerea; Ocolul II - Ciuciuleni,, Joia; Ocolul III - Nisporeni, Lunea; Ocolul III - Bujor, Marțea; Ocolul III - Vorniceni, Marțea.
     În Județul Soroca: Orașul Soroca, Miercurea; Ocolul I - Zgurița, Joia; Ocolul II - Vertiujeni, Marțea; Ocolul II - Cotiugenii Mari, Miercurea; Ocolul II - Căprești, Joia; Ocolul Climăuți, Lunea; Ocolul III - Briceni, Duminica; Ocolul IV - Nadușița, Marțea; Ocolul IV - Florești, Lunea; Ocolul IV - Briceva, Marțea; Ocolul IV - Arionești, Miercurea.
     În Județul Bălți: Orașul Bălți, Marțea; Ocolul I - Alexandreni, Joia; Ocolul I - Chișcăreni, Marțea; Ocolul II - Ungheni, Joia; Ocolul II - Sculeni, Marțea; Ocolul II - Pârlita, Lunea; Ocolul IV - Glodeni, Duminica; Ocolul IV - Fălești, Joia; Ocolul III - Rășcani, Lunea; Ocolul III - Zăbriceni, Duminica.
     În Județul Hotin: Orașul Hotin, Lunea; Ocolul Noua Suliță, Marțea; Ocolul I - Matinești, Miercurea; Ocolul II - Lipcani, Joia; Ocolul II - Edineț, Lunea; Ocolul III - Briceni, Marțea; Ocolul III - Secureni, Joia; Ocolul III - Romancăuți, Lunea (se ține la 14 ale fiecărei Luni).
     În Județul Orhei: Orașul Orhei, Lunea; Ocolul III - Călărași, Joia; Ocolul III - Olișcani, Lunea; Ocolul III - Ignaței, Marțea; Ocolul III - Telenești, Miercurea; Ocolul IV - Căzănești, Lunea; Ocolul IV - Cinisăuți, Miercurea; Ocolul IV - Perisecina, Marțea.
     În Județul Tighina: Orașul Tighina, Lunea; Ocolul I - Căușenii Noi, Joia (de două ori pe lună); Ocolul II - Petrovca, Lunea (de două ori pe lună); Ocolul II - Cainari, Lunea (de două ori pe lună); Ocolul III - Cimișlia, Joia (de două ori pe lună); Ocolul III - Gura Galbenă, Lunea (de două ori pe lună); Ocolul III - Romanovca, Duminica (de două ori pe lună); Ocolul IV - Comrat, Lunea; Ocolul IV - Cedar Lunga, Joia; Ocolul III - Abacladjana, Miercurea.
     În Județul Cahul: Orașul Cahul, Lunea; Ocolul II - Leova, Joia; Ocolul II - Baimaclia, Joia; Ocolul II - Mingir, Miercurea.
     În Județul Ismail: Orașul Ismail, Lunea și Vinerea; Ocolul I - Sikirli-kitai, Marțea; Ocolul II - Bolgrad, Joia; Ocolul II - Reni, Vinerea și Duminica; Ocolul III - Chilia Nouă, Joia; Ocolul III - Nerusai, Joia.
     În Județul Cetatea Albă: Orașul Cetatea Albă, Lunea; Ocolul I - Staracazaci, Marțea (de două ori pe lună); Ocolul III - Bairamcea, Lunea; Ocolul II - Volontirovca, Joia; Ocolul IV - Tatarbunar, Joia (de două ori pe lună); Ocolul IV - Artizi, Joia (de două ori pe lună); Ocolul V - Tarutina, Marțea (de două ori pe lună); Ocolul VI - Cubei, Vinerea (de două ori pe lună); Ocolul VII - Taslic, Lunea (de două ori pe lună); Ocolul VIII - Divizia, Marțea (de două ori pe lună).


                                                                 Calendarul plugarilor pe anul 1923
          

duminică, 1 aprilie 2018


          Constituția României




     Capitolul II

          Drepturile și libertățile fundamentale

     Articolul 29

          Libertatea conștiinței

     (1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare opiniilor sale.