marți, 21 iunie 2016
Сергей Есенин / Serghei Esenin
"Я по первому снегу бреду..." / "Întâia zăpadă mă zăpăceşte..."
Întâia zăpadă mă zăpăceşte,
În inimă mi se aprind lăcrămioare.
Pe drumul meu albastră luceşte
Seara cu steaua ca o lumânare.
Nu ştiu, e beznă sau e lumină?
În desiş cântă cocoşul ori vântul?
Poate că în loc de o iarnă lină
Lebedele au acoperit pământul.
O, albă oglindă pe apa-ngheţată!
Sângele-mi fierbe în gerul uşor!
Aş vrea să strâng la piept deodată
Sânii goi ai mestecănuşelor.
O, nepătrunsă, tulbure ceaţă!
O, veselă zăpadă a luncilor!
Aşa aş vrea, să cuprind în braţe
Coapsele de lemn ale sălciilor.
1917
Переводчик: Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
Noapte de vară
Moment zgubilitic
Două gâşte croşetează
Apă minerală.
Luna-n nouri albi visează
Noaptea ideală.
În căsuţa cu zorele
Lampa luminează.
O pereche de andrele
Se îmbrăţişează.
De la Hanul lui Mânjoală
Vine Gogu-acasă;
A băut şi el o oală
Dup-o zi de coasă.
Pe deasupra casei zboară,
Lin ca o iscoadă,
Vaca lui Vasile Sfoară,
Fluturând din coadă.
Luna-n raze-ncondeiază
Dealul Curcubăta.
Vaca spre Gogu nechează:
- Bă, proastă e mă-ta!
Adrian Bucurescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)