Ilarion Ciobanu - Gerula, și Gheorghe Dinică - Bicilis, în filmul ”Columna”
Din când în când, niște neisprăviți postează tot felul de prostii privind ”trădările” Românilor de-a lungul vremii, începând cu Geto-Dacii. Dacă ar cunoaște cât de cât istoria, ar vedea că în alte țări, inclusiv vest-europene, trădările sunt mult mai multe. Dar, prinși de o ură inexplicabilă pentru tot ce e românesc, acești mancurți își aruncă fără odihnă veninul asupra trecutului nostru.
Printre trădările neuitate niciodată de acești mutanți se numără și cea a celebrului Bicilis, pe care chiar și istoricii oficiali îl consideră Dac. Totul a pornit de la o relatare a lui Dio Cassius în ”Istoria romană”: ”Comoara lui Decebal a fost de asemenea descoperită, chiar dacă era bine ascunsă sub râul Sargetia, care curgea pe lângă palatul său. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul râului, a săpat în albie, și în gaură a aruncat o mare cantitate de aur și argint și alte obiecte de mare valoare care puteau rezista la o anumită umiditate. Apoi a pus o grămadă de pietre deasupra și a adus râul din nou pe cursul său. De asemenea, el i-a făcut pe prizonieri să depoziteze hainele și alte obiecte de acest gen într-o peșteră. După ce a terminat, i-a ucis pe acești prizonieri pentru a nu lua mai apoi nimic. Dar Bicilis, unul dintre însoțitorii săi și care știa ce se întâmplase, a fost prins și a povestit despre acestea”.
Din cercetările pe care le-am consacrat de multă vreme istoriei noastre, am putut afla, cu satisfacție, că acest trădător nu era Dac. Nici măcar nu-l chema așa, Bicilis, pronunțat în latină BIKILIS, fiind doar o poreclă atribuită mai târziu de ai noștri, păstrată până astăzi sub forma de Păcală.
Iată ce înseamnă BI KILIS: ”Cel Moale; Cel Molatic; Cel Greoi; Cel Gras; Care se lasă; Cel Leneș; Cel Stătut; Cel Puturos; Cel Prost; Cel Urât; Care încurcă; De Batjocură; Cel Josnic; Cel Viclean; Care se preface; Care minte; Cel Rău; Care vinde; Care dezvăluie; Care trădează”; cf. rom. pe; germ. was ”ce”; rom. galeș; coleașă; gulaș; clisă ”pastă cleioasă; pâine nedospită sau necoaptă bine; mâl; slănină”; a se hlizi ”a râde mult, prostește, fără rost; a cocheta; a se holba”; câlți; a (se) încâlci;hulă; a huli; glas; a glăsui; gălăgie; golaș; Hală - o babă urâtă și rea, în mitologie; latin. colosseus ”colosal”; alban. glase ”găinaț”; rom. făcăleț; a poclui ”a sta; a se opri”; fuglu ”legat; prins”;a pacliși ”a lovi pe cineva; a-i face un semn urât”; a pâcliși ”a nenoroci; a schilodi; a ciunti; a tunde rău”;ăâclă; pâcliș; a păcăli; păcălici; buhală ”copil care plânge, buhăie”; a figlui ”a face semne cuiva”; figlu ”semn făcut cuiva (cu oarecare tâlc)”; bacal ”băcan; vânzător în băcănie”; alban. bagel, bagele ”baligă”,; i pegere ”om pângărit, murdar”. Cum se vede, în această poreclă sunt concentrare aproape toate defectele unui ins.
Aproape toate atributele cuprinse în porecla BIKILIS îi descriu și pe Sarmați, aliați o vreme cu Decebal, după care s-au înțeles cu Romanii. Iată și câteva referințe la SARMATIS, cum îi numeau Europenii: SAR' MATIS ”Foarte Moale; Prea Molatic; Multă Lână; Foarte Păros; Multă Încâlceală; Mare Încurcătură; Multă Prostie; Foarte Respingător; Foarte Puturos; Multă Duhoare; Prea Urât; Mare Mincinos; Foarte Prefăcut; Foarte Ascuns; Multă Răutate; Totul Divulgă; Multe Dezvăluiri; Mare Trădător” cf. rom. a sări; șir; a (se) înșira; mătase; mițos; maț ”intestin; om rău, afurisit, zgârcit”; mudai ”mujdei”; latin. madeo ”a se muia (prin fierbere); a fi plin de vin; a fi beat; a fi îmbibat”; Medusa ”Meduza - cea mai înspăimântătoare dintre Gorgone”; metus ”teamă; îngrijorare”; muto ”a schimba locul; a muta; a modifica; a se schimba; a fi diferit”; mutus ”tăcut; mut”; muta ”animale necuvântătoare; dobitoace”; alban. e mete ”defect; lipsă; tară; incomplet”; mut ”excrement”; franc. metis ”metis”; franc. mat, germ. matt ”mat; fără luciu; fără strălucire; șters; împâclit”; rom. șuromete, cioromete ”giurumea; ciumete; ciucamete”; a zărmădi ”a se îngrețoșa de mâncare; (despre fructe) a se fleșcăi”; șolomad, ciolomad(ă) ”porumb semănat des, primăvara târziu, lăsat să-l năpădească mohorul pentru a fi cosit ca nutreț pentru vite”; sârmaci ”trâmbițaș; surlaș”; arom. zurmet ”zgomot; gălăgie; vacarm”. Așadar, Bikilis nu era Dac, ci Sarmat. Ouod erat demonstrandum, cum spuneau dușmanii Dacilor!
Adrian Bucurescu
