luni, 18 aprilie 2016



     Madeleine Andronescu
  
                                                 Ehei
 



Stihuia cum asuzi sărat,
Când tragi la vâsle, şficuit de soarele turbat.
Duhnea de viaţă ca de băutură.
Încă de pe când era de o şchioapă la părinţi în bătătură.
Copilăria lui
A fost cu vânătaie, zgancă şi cucui.
A crescut cu plopii
Înalt în spaţiu,
Nu alb de înţelepciune ca un alt Horaţiu,
Ci ca un munte beat,
Pentru întregul lui veleat.

Tot ce i-a fost drag a lăsat şi s-a dus,
Călcându-şi inima, ca apele Iisus.
Paşii lui au trecut strâmb peste Rusia,
Împleticindu-şi pribegia şi cu poezia.
Până când roş de sânge ca toate toamnele şi vânătorile lumii
S-a spânzurat de capătul unei funii
Şi s-a fost dus,
Ca o trombă, drept în sus.
A încăput el în cerul lui Dumnezeu?
Tare greu! Tare greu!

Trimite-l, Doamne, din nou pe pământ
Să ne-aducă viaţă, să ne-aducă vânt,
Cu moartea pe moarte călcând.
Să-l ştiu din nou beat
Peste adormitul cântecelor leat
Aducând poeziei iarăşi un bărbat.

Ehei!
M-auzi tu de-acolo, fârtate Serghei?
*

          Сергей Есенин / Serghei Esenin






      "Край любимый! Сердцу снятся..." /  "Ţară dragă! Însorite..."

Ţară dragă! Însorite
Clăi pe ape simt în mine.
Pierde-m-aş printre-nverzite
Şi sălbatice coline.

Pe răzor, între crăiţe,
Şi-a croit trifoiul haină.
Sălcii - verzi călugăriţe
Se închină-n blândă taină.

Norii lacul îl presară
Cu funingine pătându-l.
Pentru cineva eu iară
Mi-am ascuns în taină gândul.

Tot găsesc, noroc primit-am,
Toate-s de suflet ştiute.
Pe acest pământ venit-am
Ca să-l părăsesc mai iute.

                            1914

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu






          Folclor nou




Te-ai soponit, lele, fa,
Cu sopon de-i zîce "Fa",
Şi tăt neagră ţi-ai rămas
Şi pă chept şi pă obraz.