Universul magic
Geograful și istoricul grec Pausanias, care a trăit în sec. II, descria astfel ghicitul în oglindă: ”Există la Patras, în fața templului zeiței Ceres, o fântână separată printr-un zid de templu. Aici era consultat un oracol, dar nu pentru întâmplări, ci numai pentru boli. Bolnavul cobora în fântână o oglindă legată de un fir, în așa fel încât numai josul oglinzii să atingă apa. După ce era invocată zeița și se ardeau miresme, se uita în oglindă și, după cum i se zărea fața, palidă și desfigurată ori plină și rumenă, el trăgea concluzia fermă că boala era mortală sau nu”.
În graiul dacic, oglindă se spunea UCALANDA ”Privind; Privire”; cf. latin. oculeus ”care are ochi mulți”; oculo ”a da vederea; a face vizibil”; oculus ”ochi”; rom. -ând, -ind ”terminații de gerunziu”. În româna veche i se mai spunea și mirază, iar regional, căutăroare sau cotătoare.
Arta prezicerii în oglindă se numește caloptromancie și datează dinaintea fabricării oglinzilor, pe când omul se putea zări în apă. Derivatele caloptromanciei sunt: hidromancia, care întrebuințează partea apei care se reflectă, și cristalomancia, care folosește un cristal. Și cum ocultismul s-a perpetuat, în pofida tuturor persecuțiilor, această artă se practică și astăzi în România, ca de altfel și în alte țări.
Iată tradiții mai vechi, anume din Bucovina: ”Se strâng mai multe fete la un loc (...) și-și iau câte o lumină (lumânare) și o oglindă cu sine și se duc la produh și se uită în oglindă și zic că văd pe acela după care au să se mărite”. ”Iau o lumină de cununie a unei femei măritate și o oglindă și merg la o fântână. Aicea aprind lumina și o bagă în fântână. După aceea, întorcând oglinda cu fața către fântână, se zice că văd pe viitorul lor bărbat pe deasupra apei”. ”Fetele iau o lumină de cununie și o oglindă și merg la miezul nopții (...) la un izvor sau fântână, aprind lumina, țin oglinda spre fundul apei și cată înlăuntru. Ele zic că văd atunci pe ursitorii lor, dacă ar fi să se mărite în anul ce urmează”. ”Iau o lumânare și o oglindă și se duc la fântână și aprind lumânarea și pun oglinda cu fața deasupra apei, și care are să le fie soțul se arată în oglindă. Și iarăși zic că, dacă are să fie negricios, atunci li se arată negru, iar dacă are să fie albineț, atunci li se arată alb”. Tot fetele din Bucovina aduceau o cofă de apă și, punând-o în fața casei sau în tindă, înconjurau de trei ori casa, în pielea goală. Apoi, aducând o oglindă și o lumânare aprinsă, piuneau oglinda pe cofă și, ținând lumânarea în mână, priveau în apă și în oglindă și-și veau ursitul atât în cofă cât și în oglindă. Alte fete puneau o oglindă în fața lor și alta în spate; apoi aprindeau lumânări sfințite de la Paște și, privind în oglinzi, își vedeau pețitorii.
În prezent, o fată care vrea să-și vadă ursitul, ca și ce i se va întâmpla în timpul ce-a mai rămas până la Anul Nou, nu mănâncă nimic între-o zi, iar spre miezul nopții pune două oglinzi, una în fața alteia, iar între ele pune patru lumânări aprinse, două de-o parte și două de alta. Apoi se așază în spatele unei oglinzi și privește fix, printre lumânări, în cealaltă, fără să clipească. În vremea aceasta, fata trebuie să fie singură în casă și complet dezbrăcată. Ursitul și tot ce i se va întâmpla până la Anul Nou i se vor arăta limpede în oglindă. În unele locuri, fata ia două lumânări ce au ars numai la Înviere, le aprinde și se așază înaintea oglinzii. În acest răstimp, fata este îmbrăcată complet în alb. Unele fete, după ce și-au văzut viitorul în oglindă, mai spun și descântece.
Psihologii moderni nu resping cu totul caloptromancia. Ei apreciază puterea de excitație a suprafețelor strălucitoare, ce fac să apară, sub formă de viziuni, intuițiile și presentimentele pe care le ascunde inconștientul. La Români, această artă datează cu siguranță de pe vremea Geto-Dacilor, căci aproape toate străvechile oglinzi descoperite poartă inscripții magice. Ghicitul în oglindă se practică mai ales în ajunul unor mari sărbători, cum ar fi: Anul Nou, Boboteaza, Sfântul Gheorghe, Sânzienele, Sfântul Andrei și Crăciunul.
Adrian Bucurescu
