Nu-mi place să merg pe drumuri bătute,
eu altfel decât alții visez;
deși sunt fragil, mai adesea
isprăvi de poveste cutez.
Uite-așa, tihnă n-am mai avut
de când am aflat de Graal.
O fi nestemată, cupă cu sânge,
izvod de smarald? O fi val?
Pentru Graal voi trece prin mlaștini
și prin codri-ncâlciți voi umbla
și voi înfrunta duhuri spurcate
până ce lamura o voi afla.
Nu-mi place să merg pe drumuri bătute,
eu alt deal aleg, altă vale.
Cu Excalibur îmi fac loc.
Ce ești? Unde ești tu, Graale?
N-ai fi vreun tărâm milostiv,
unde nimeni nu s-ar văita,
unde uiți viața de unde-ai plecat?
Oare așa Dacia o voi uita?
Patrie cu patru ochi zeiești,
tu mă-mbolnăvești, tu mă lecuiești!
Adrian Bucurescu
