Și ori de câte ori priveam la ținutul Geților, nu-i vedeam pe Geți decât luptând. Ori de câte ori treceam la Scyți, mi-era dat să-i văd rătăcind în căruțe.
Lucian din Samosata, Icaromenippos
Acum e locul să ne îndreptăm spre Tracia (...) spre cele mai destoinice neamuri ale Europei. Cei ce doresc să-i cerceteze cu grijă vor afla cu ușurință că barbarii traci au dispreț pentru viață dintr-un fel de exercițiu natural al înțelepciunii. Toți sunt gata pentru moarte de bunăvoie, deoarece unii dintre ei socotesc că sufletele morților se întorc, iar alții că ele nu mor, ci devin mai fericite. (...).
În timpul prânzului soții înconjură vetrele, aruncă în foc semințe din buruienile pe care le au și, după ce sunt loviți de mirosul acestora, cu simțurile amorțite, simt o veselie asemănătoare cu beția.
Caius Iulius Solinus, Collectanea Rerum Memorabilium
Acolo unde Boreas, în ținuturile ripheice,
înțepenește fluviile cu ghețuri dese,
te vei dezgheța cu focul (credinței)
mințile înțepenite cu gheața de deasupra.
.................................................................
Aleargă și Geții și Dacii din cele două ținuturi;
cel care lucrează pământul în ținutul din mijloc sau
cel cu căciulă și boi mulți, locuitor al
țărmului îmbelșugat.
Paulinus din Nola, Poemul XVII (Despre întoarcerea lui Nicetas sau Despre Dacia)
