Linu-i lin și iară lin,
Astăzi cerul e de ton senin.
Scârțâie cumpăna fântânii,
La marginea strâmbă a stânii.
Câinii simt miros de lup și latră,
Iar eu, soldatul lăsat la vatră,
Stau întins în iarba pufoasă,
Neatinsă de coasă.
De lupi și de urși nici că-mi pasă,
C-aveam o mândră frumoasă,
Cu ochii mari, sprâncene arcuite,
Și acuși se găsi să se mărite,
Că i s-a urât de așteptat
Și de scrisorile de la soldat.
Dragostea mea, după tine
Nu-mi pare nici rău nici bine.
Mi-am găsit una și mai frumoasă,
Care tocmai vine de la coasă
Și glumește cu mine, duglișul,
Fluturându-mi în față tăișul.
Adrian Bucurescu
