Spre Apus, spre America!
Al Doilea Imperiu
Pe când Africa făcea parte din Primul Imperiu Atlant, coasta de Vest a continentului se mai numea și MARKO ”Apusul”; cf. rom. murg, amurg ”apus; asfințit”. Străvechea denumire a fost păstrată până astăzi în cea a Marocului, care, în limba berberă, se numește MURAKUC și AMERRUK. Tot de la MARKO va fi rămas și denumirea importantului oraș din această țară, MARAKEȘ.
Am văzut într-unele episoade ale acestui documentar că, în urma războaielor de secesiune, Atlanții au pierdut Africa. Se pare că incursiunile armatei atlante în acest continent au avut ca țel principal salvarea Europenilor, care au fost strămutați în Georgia, Italia și Iberia.
Cel care avea să creeze un Al Doilea Imperiu a fost SARPEDON, fiul lui Dionysos și al Ariadnei, născut în cetatea Helis, astăzi Piscu Crăsanilor. În fruntea unei uriașe flote atlante, acest împărat a ajuns în America, pe care a cucerit-o. Aflându-se la Vest de Europa, continentul a primit denumirea de MARKO, adică ”La Apus”. Termenul este bine reprezentat în limba tracă: MARCENTIUS - nume tracic; MARCEROTA, MARCINIUM, MARCODAVA - localități din Dacia; MARKO - inscripție pe o toartă de amforă, descoperită în ruinele cetății Romula, astăzi Reșca-Dobrosloveni, județul Olt. Astfel, ipoteza că denumirea Americii ar veni de la navigatorul italian Amerigo Vespucci este doar o glumă, nici măcar reușită.
De la cucerirea continentului MARKO, însuși împăratul Sarpedon a fost numit astfel, termenul mai însemnând și ”Călătorul; Conducătorul; Divinul”; cf. rom. a merge; murg, amurg ”asfințit”; alban. murg ”călugăr”. De aceea, în ierarhia sacră a Atlanților, ulterior a Tracilor, el era socotit Arhanghelul Amurgului, veghind Pământul de la înserare până la miezul nopții.
Misteriosul Zodiac
Un argument infailibil privind cucerirea și colonizarea Americii de către Europeni în vechimea foarte îndepărtată îl constituie zodiacurile celor două rase, a căror asemănare este izbitoare. Iată denumirea zodiilor la civilizațiile europene și precolumbiene:
BERBECUL. La Incași - Lama.
TAURUL. La Incași și Mayași - Cerbul.
GEMENII. La Incași - Soțul și Soția. La Mayași - Doi Comandanți Militari.
RACUL. La Incași și Mayași - Sepia.
LEUL. La Incași - Puma. La Mayași - Oselotul.
FECIOARA sau ZEIȚA CEREALELOR. La Incași și Mayași - Zeița Porumbului.
SCORPION. La Incași - Mumia. La Mayași - Scorpion.
SĂGETĂTORUL. La Incași și Mayași - Săgeți și Lăncii.
VĂRSĂTORUL. La Incași și Mayași - Apa.
Desigur, în urmă cu cinci milenii, denumirile zodiilor vor fi fost chiar identice.
Taina celor Treizeci și Două de Lumini
Relativ recent, în anul 1999, lângă orășelul Nebra, în landul Saxonia-Anhalt, Germania, a fost descoperit un superb disc de bronz, de circa 32 cm diametru, cu o patină verde-albastră și cu încrustații de aur. Acestea reprezintă Soarele și Semiluna, precum și 32 de stele în formă de cercuri mici. Marginea discului este decorată cu două segmente de cerc, dintre care una s-a pierdut, adăugate mai târziu. Ultima adăugată este un alt segment de cerc, mai îngust.
Asupra discului de la Nebra s-au iscat multe controverse, dar până acum mesajul lui a rămas învăluit în mister. Ca de obicei, tainele Atlanților pot fi dezlegate numai prin moștenirea culturală tracică. Deocamdată, singura trimitere la numărul 32 este TREDETITILIUS, un castru din regiunea Timocului, restaurat de împăratul Iustinian. O lectură a denumirii este TRE-DETI-TI LIUS ”Treizeci și Două de Lumini (Iluminări; Descoperiri); Treizeci și Două de Victorii (Triumfuri)”; cf. rom. trei; zece; alban. dhjete ”zece”; rom. treizeci; alban. tridhjete ”treizeci”; dy ”doi; două”; rom. laz ”teren despădurit”; a luci; leu (zool.); sued. ljus ”lumină”; latin. laus ”laudă; elogiu; vorbe de laudă; cinste; stimă; renume; faimă; glorie; merit; calitate”.
Cum am văzut în mai multe episoade ale acestui documentar, termenii atlanto-tracici cuprindeau, după rostirea lor, cel puțin două sensuri. Așa și cu denumirea castrului din Timoc, ce poate fi înțeleasă și ca TRED ETI TI LIUS ”Lucrul (Obiectul; Odorul) Acesta dă (poartă) Forță (Izbândă; Câștig; Noroc; Protecție)”; cf. rom. trudă ”muncă; lucru; strădanie”; Dridu (loc.); latin. tritus ”des folosit; de uz comun; obișnuit; exersat”; trudis ”prăjină, cu vârful încovoiat de fier; cange”; alban. trajte ”formă”; ata ”acei”; ato ”acelea”; rus. eto ”acesta”; rom. a da; di(e)!; leu; a lua; leasă; latin. laus; alban. lis ”stejar”; rom. tel; țel; țoală; a (se) înțoli; latin. tilia ”tei”; telum ”orice armă ofensivă; rază a Soarelui; fulger”.
După ultimele tâlcuri ale sintagmei, discul de la Nebra este un talisman. Trebuie reamintit că și teritoriile germanice făceau parte din Imperiul Atlant.
Dar cine să fi fost cel care a descoperit 32 de locuri ale Apusului, pe care le-a și cucerit? Nu poate fi decât împăratul Marko, descoperitor și cuceritor nu doar al Americilor, ci și al Japoniei și Oceaniei, căci M-ARKO se mai tălmăcește și prin ”Cu Arcul; Care se arcuiește; Care se înclină; Care se închină ”; cf. alban. me ”cu”; rom. arc; a se arcui; alban. murg ”călugăr”. De aici vin și rom. murg și amurg, cu referire la Soarele în declin. Exact acest ultim tâlc îl sugerează arcul de cerc de pe discul de la Nebra!
Pe talismanul cu 32 de stele apar și Soarele și Luna, simboluri ale primei confederații, create de Moesieni și Amazonieni în vremea împăraților Poseidon și Kleitho, el fiind și Marele Preot Selenar, iar ea, și Marea Preoteasă Solară. Cum se știe, cele două astre apar permanent pe vechile steme ale Țării Românești, Moldovei și Ardealului.
Se poate spune că, prin frumusețea sa astrală și tâlcurile sacre înscrise pe el, discul de la Nebra este una dintre capodoperele culturii Atlanților, adică a adevăraților noștri strămoși, cândva Stăpânii Lumii.
Adrian Bucurescu
