Maramureş. Foto: Florin Eşanu

Сергей Есенин / Serghei Esenin

    "Песни, песни, о чем вы кричите?..." / "Cântece, cântece, de ce strigaţi?..."

Cântece, cântece, de ce strigaţi?
Sau n-are rost mai mult să primesc?
Firele albastrei linişti învăţ
În zulufii mei să le împletesc.

Eu vreau să fiu şi dulce şi aspru,
Tăcerea de la stele s-o însuşesc.
Sălciile la drum prea frumos
Somnoroasa Rusie o străjuiesc.

În toamna aceasta, sub Lună,
E bine să hoinăreşti prin dudău
Şi spice din drum să aduni
În săracul suflet al tău.

Dar albastrul câmpiei nu vindecă.
Sau voi, cântece, nu v-aţi scuturat?
Cu o mătură de aur seara
Pe drumul meu face curat.

Sunt şi mai bucuros când mă opreşte
Vântul şi îmi strigă: "Tu să fii
În viaţă tot atât de rece
Precum sunt toamna teii aurii!"

                                     1917 - 1918

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu