Prin secolul V î.e.n., Herodot pomenește de SIGYNI, care trăiau la Nord de Dunăre și care spuneau despre ei înșiși că sunt coloniști ai MAED-ilor, neam care trăia în părțile de N-V ale Iranului de astăzi. În limba acelor Iranieni, MA ED însemna ”Pe (la) Drum; Care umblă”; cf. rom. mă(i); alban. me ”în; încă; mai”; rom. hudă ”drum îngust; uliță”; latin. eadem ”pe același drum”; alban. udhe ”drum; cale; rută; traseu”; slav. hadu ”cale; potecuță”. În limbile din Europa, MAED a dus la termeni care indică negoțul; cf. rom. mită ”șperț; șpagă; dobândă; procent”; slav. mito ”plată; câștig; mită”; got. mota, germ. maut ”vamă”. În româna veche, mită însemna ”vamă”, la fel ca bulgarul mito și polonezul myto.
Așadar, după cum afirmau și Sigynii, Maedii erau negustori, care umblau de colo până colo cu marfa, întemeind chiar colonii, așa cum făcuseră și Grecii pe țărmul nostru, instalându-se în cetăți precum Histria, Tomis și Callatis. Coloniștii Sigyni se așezaseră pe malul stâng al Dunării, cu avantajul că puteau să-și încarce marfa pe corăbii și s-o transporte pe fluviu.
Un astfel de negustor, de călător era și cel numit de Geți SI GYN sau DE CAINEOS ”Care umblă; Care aleargă; Cel Nomad; Care urmărește; La Pândă; Care se ascunde; Cel Viclean; Care vinde; Care trădează; Cel Dușmănos; Cel Sălbatic; Cel Negricios; Cel Străin; Cel Alienat”; cf. rom. se; de; engl. the; rom. goană; a goni; câine; hain ”uneltitor; trădător”; a-și căni (părul) ”a-și înnegri (părul)”; latin. canis, alban. qen ”câine”; rom. jiganie; zăgan ”specie de vultur”; dihanie; dihonie; a jigni; țigan; a se țicni; a se țăcăni. Din tâlcurile de ”Negustorie; Vânzare; Marfă” româna a moștenit dugheană și zahana, iar albaneza, dogane ”vamă”. În fine, SI GYN / DE CAINEOS însemnau în graiul getic ”Câinele”, ceea ce duce la ipoteza că numele adevărat al lui Decaineos, în limba lui maternă, va fi fost altul. După cum scrie Strabon, Decaineos își avea principalul sediu într-o peșteră din Muntele Kogaionon, actualmente Peștera Ialomiței, în apropierea căreia s-au păstrat și oronime ca Piciorul Câinelui, Culmea Câinelui și Piscul Câinelui, altminteri inexplicabile.
Ca negustor, acest Sigyn umblase prin mai multe țări, după cum povestește Strabon în ”Geografia”, VII: ”Spre a ține în ascultare poporul, el (Buerebuistas) și-a luat ajutor pe Decaeneus, un șarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele semne de prorocire, mulțumită cărora susținea că tălmăcește voința zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit și zeu, așa cum am arătat când am vorbit despre Zalmoxis”. Probabil marele rege și nobilii geți fuseseră impresionați de misterele Egiptului, care încă mai era o țară înfloritoare.
Cert este că, la un moment dat, Iranianul a împărțit poporul get în caste, ca în patria lui natală și ca în învecinata ei Indie. În lucrarea ”De origine actibusque Getarum”, pe scurt ”Getica”, istoricul Iordanes dezvăluie denumirile acestor caste impuse Geților: PILEATI sau TARABOSTES, COMATI și CAPILLATI.
Manuscris cu titlul istoriei lui Iordanes. Biblioteca Vaticanului
Iată castele decise de Decaineos:
Primul rang: PI LEATI ”Deasupra Mulțimii; Peste Omenire”; cf. rom. pe; liotă; Laiotă - n. unui voievod muntean; germ. Leute, rus. liudi ”oameni”. PILEATI ”Domnesc; Princiar; Bogat; Înfloritor; Împodobit”; cf. rom. palat; balț ”văl de mireasă”; latin. Palatium ”colina palatină; Palatinul; palatul Cezarilor; palat”.
Variantă la primul rang: TAR AB OSTES ”Conducătorul (Deasupra) Armatei”; cf. rom. tare; tărie ”cer; înaltul cerului”; latin. ab ”de la; din”; rom. oaste; ostaș. * TARAWOSTES ”Comandant; Conducător”; cf. rom. staroste.
A doua treaptă: CO MATI ”Care umblă; Care (se) deplasează; Cu Negoțul”; cf. rom. cu; a (se) muta; mită; latin. muto ”a schimba locul; a muta; a schimba; a modifica; a se schimba; a fi diferit”; mutuo ”a lua cu împrumut; slav. mito ”plată; câștig; mită”; got. mota, germ. maut ”vamă”. Atenție: În ”Noul Testament”, apostolul Matei este... vameș! COMATI ”Negustor; Târguială; Împrumut”; cf. rom. camătă.
A treia stare: CAPIL LATI ”Care duc Greul (Greutăți) Care o duc Greu”; cf. rom. cobilă ”iapă; cal; suport pe care se sprijină plugul în timpul transportului”; rom. ladă; lat; latin. laetus ”străin care primea de la stat o bucată de pământ de cultivat, în schimbul unui tribut”; latus ”lat; larg; întins; mare; amplu”. CAPILLATI ”Truditorii; Suportare; Suport”; cf. rom. cobiliță.
Socotiți ”Neoameni; Neomenoși; Răutate; Stricăciune; Viclenie; Ascunziș; Închiși”, cei dintr-a patra pătură nu sunt pomeniți de Iordanes. Starea aceasta era PARITHIA ”A Patra”; cf. germ. vier, engl. four ”patru”; rom. sfert; germ. vierte, engl. fourth ”al patrulea”; a (se) paradi; perete; firidă. Era echivalentă cu cea de PARIA a Indienilor! PARITHIA este înscrisă și pe lista plantelor medicinale dacice și poate fi identificată cu cea numită pe românește tâlhărea; cf. rom. furt; a părăta ”a pătimi”; pârât; vartă ”arest”; bortă; vârât; latin. pirata ”pirat; corsar”; alban. biruce ”celulă; carceră”. E posibil ca acești PARITHIA să fi avut statut de sclavi, ca la toate societățile antice.
Deocamdată, nu avem cum ști amănunte despre cursul evenimentelor de atunci. Câteva texte de pe tăblițele dacice de la Sinaia descriu conflictul dintre marele rege Buerebuistas și marele preot, dând de înțeles că ultimul a fost amestecat în asasinarea primului.
Șarlatanul fusese demascat. De aceea, poporul get l-a poreclit DECAINEOS ”Vânzătorul; Trădătorul”; cf. rom. dugheană; zahana; dehana ”cuvânt care exprimă dezaprobarea”; alb. dogane ”vamă”.
Până la apariția acelui străin în țara lor, Geto-Dacii erau toți liberi, iar în fruntea țării ajungeau cei mai vrednici dintre ei, indiferent de fosta lor stare. Un astfel de erou a fost ”cel mai mare peste regii din Tracia”, Buerebuistas.
Cine ar fi învins în proiectatul război între el și Caesar? Cum ar fi evoluat Imperiul Getic, Europa însăși, dacă nu s-ar fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat? Ce-ar fi fost dacă marele nostru rege ar fi cucerit și unificat toată Tracia? De ce n-am visa?
Adrian Bucurescu
