Arcașii Daciei în luptă

 

                                                Scenă de pe Columna lui Traian

Tomyris

 

                                                                    Regina Massageților

Zodia Arcașului la Atlanți și la Români

 

 

     Rânduiala Zodiei Săgetătorului este între 22 Brumar și 21 Undrea. În folclorul românesc, i se spune Arcașul, și aceasta este cheia denumirii, care, în negura vremilor, nu avea nicio legătură cu vreun săgetător. Iată cum a fost în răstimpul glorios al Atlanților:

     În limba acestora, AR GOS însemna ”Întinde Firul; Fir Întins (Lung); Fir Strălucitor; Lână de Aur”; cf. latin. area ”spațiu (liber); loc întins; teren; arie; suprafață”; rom. aur; latin. aurum, alban. ar ”aur”; rom. cosiță; a coase; slav. kosa ”coamă; păr; pleată”. 

     De aici s-au desprins mai multe sensuri, ”Fir Lung” și ”Fir Strălucitor” însemnând și ”Curs de Apă”, de unde și denumirea de AR'GOS a mai multor râuri din Tracia și a mai multor lucruri legate de apă; cf. rom. arcă ”navă; corabie”; rogoz; latin. arca ”rezervor de apă”; orca ”un fel de cetaceu”; irrigo ”a aduce apă răspândind-o pe (în); a scălda; a stropi; a uda; a iriga”; irriguus ”bine udat, stropit, scăldat; care udă; care stropește; care inundă”. Așadar, AR'GOS se referea la vremea ploioasă și vijelioasă a începutului iernii în zona temperată a Pământului, în răstimpul 22 Noiembrie-21 Decembrie. Este încă o dovadă a faptului că Atlanții au denumit zodia astfel, întrucât centrul lor religios, militar și cultural se afla pe actualul teritoriu al României, cu clima temperată. De la ei au preluat Incașii și Mayașii denumirea de ”Săgeți și Lăncii” pentru Zodia Săgetătorului. 

     Revelatoare întru denumirea atlantă a acestei zodii, ARGOS, cu apropierea iernii este balada populară românească ”Arcoș-pașa și Gerul”, unde primul protagonis este învins de cel de-al doilea.

     Cu vremea, zodia a păstrat denumirea de ”Arcașul”, de la sensul de ”Cel care întinde Firul; Care săgetează”; cf. rom. săgetător; latin. sagittarius ”arcaș; săgetător; arcaș călare; fabricant de săgeți; constelația Săgetătorul”. 

     Acestei zodii Românii îi mai spuneau și Vânătorul. Iată cum este descrisă într-un vechi Zodiac:

     ”În număr Vânătorului dă va tuna ridicare și gâlceavă multă va fi întru acea lature. Grâu și toate rodurile să vor strica, iar la cămpi va fi roade multe și în tot dobitocul va fi pripasuri. Spre Răsărit se va arăta lăcuste multe și va fi spre mâncarea rodurilor. Și nu va fi bucurie. Iar dă va tuna în Amiazăzi, Midenii și Alamitenii  vor face robie și vor cădea întru prădare. Și împăratul lor va muri dă otravă. Și boierii cei mari dă la Răsărit vor muri în războaie. Iar pâinea va fi multă întru acea țară. Iarna va fi târzie. Și primăvara va peri bărbați mulți. Iară de va fi cutremur dăspre Apus, în capitile cele mari va fi schimbare”.

 

      În astrologia de astăzi, se spune despre Săgetători că sunt curioși și energici și unii dintre cei mai mari călători ai Zodiacului. Mintea lor incisivă și viziunea filosofică îi motivează să rătăcească în jurul lumii în căutarea sensului vieții. Săgetătorii sunt extrovertiți, optimiști și entuziaști și vor face tot ce le stă în putință pentru a-și atinge ținta. Planeta care îi guvernează este Jupiter, cea mai mare planetă a Zodiacului. Entuziasmul lor e de neoprit, au un ascuțit simț al umorului și o curiozitate nemărginită. Cea mai mare comoară a lor este libertatea, fără de care nu pot străbate lumea. Cinstea lor îi face uneori să-și piardă răbdarea sau tactul atunci când se află în situații delicate; de aceea, e important pentru ei să învețe să-și exprime gândurile în manieră tolerantă. 

 

      Nestematele norocoase ale Săgetătorilor sunt: granatul, ametistul, rubinul, citrinul, safirul, topazul  și peridotul.

                                                                                                                   Adrian Bucurescu