Aplică dacică de bronz aurit
joi, 31 octombrie 2019
marți, 29 octombrie 2019
luni, 28 octombrie 2019
sâmbătă, 26 octombrie 2019
vineri, 25 octombrie 2019
joi, 24 octombrie 2019
Sărățeni, județul Ialomița
54 de Eroi ai Primului Război Mondial:
Andrei M. Iordache, Anghel D. Ștefan, Bană Dumitrache, Bană Dinu, Barbu Alecu, Costea Răducanu, Costea Dima, Costea Nițu, Chiru V. Chiru, Costea Mateescu, Dumitrache Nițu, Dobre Savu, Dobre Iordache, Dumitrache Marin, Dumitru Radu, Gheorghe Răducanu, Gheorghe Dumitru, Gheorghe Alecu, Irimia Mihai, Ion Vasile, Ion Matei, Ion Câțu, Ion Oprea, Ion Op. D. Popa, Ion Răducanu Tache, Marin St. Marin, Mircea Crunțeanu, Maer Ambrozi, Neculai Op. Petre, Neculai Bucur, Oprea I. Stanciu, Oprea D. Nedelcu, Oprea Op. Radu, Petre N. Radu, Radu I. Tache, Răducanu Op. Radu, Radu I. Spandole, Stan Șt. Oprea, Toma N. Stan, Toma D. Stan, Tudor N. Nicolae, Toma N. Oprea, Vasile Nițu, Voicu Barbu, Zamfir Tache, Gheorghe Nicolae, Ion Nedelcu, Ioniță Stanciu, Ion Tirichiță, Marin Matei, Marin Op. Petre, Marin N. Geană, Spandole Manea, Toma Mateescu.
GLORIE LOR ȘI VEȘNICA LOR POMENIRE!
Cândva... acasă... la Sărățeni...
Tatăl meu, îmbiindu-l la masă pe pisoiul Merlot
Foto: Florin Eșanu
miercuri, 23 octombrie 2019
marți, 22 octombrie 2019
luni, 21 octombrie 2019
duminică, 20 octombrie 2019
sâmbătă, 19 octombrie 2019
vineri, 18 octombrie 2019
joi, 17 octombrie 2019
miercuri, 16 octombrie 2019
marți, 15 octombrie 2019
Moment zgubilitic
O întâmplare-ntâmplătoare
Ce s-a-ntâmplat din întâmplare
Un corb da chix și sta pe pisc,
Având un mândru pix în plisc.
- Băi frate-miu, - zicea o cioară -
Rău mai era cu călimară
Și chiu și vai prin buzunări,
Cu brânza-n cui, fără țigări.
Azi are lumea internet
Și-și pune prin odăi parchet,
De parc-ar fi toți procurori!
Vezi Copșa Mică și-apoi mori!
Să mori de râs, că e mai bine
Decât să râdă ei de tine!
Eu nu știu, zău, că nu-s ca ei,
Să cerce cei ce cer cercei!
Tu știi că știu că știuca-i pește
Și scumpul mai mult păgubește,
Dar banul e un nume rar
Și se cam pierde-n numerar,
Și-o barză brează face zarvă
Pe-o varză, unde stă o larvă.
Dar larva, fiind de la țară,
Barza o dă din varză-afară.
Morala:
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Adrian Bucurescu
luni, 14 octombrie 2019
Rugăciunea Sfintei Vineri
Sfântă Vineri, Vinerea,
C-ești la față tinerea,
Inima-ți încărunțea,
Nime nu se pricepea,
Numai trei fete fecioare,
A lui Lazăr surioare:
Una, Maria Mălina,
Una, blânda Mădălina,
Și-una dalba Rusalina.
De cum mi te au văzut,
Îndată s-au priceput
Și în câmp că mi s-au dus,
De la Rusalim spre-Apus,
Pe la revărsat de zori,
Să găsească nouă flori,
Nouă flori bune de leac.
Ele flori bune de leac,
Orișicât
S-au trudit,
N-au găsit,
Ci-au găsit,
Pe la-nserat,
Nouă lumânări curate.
Luminile s-au aprins,
Raiul s-a deschis,
Hristos a învins,
Maică-Sa a râs
Și din gură-a zis:
- Cine-o ști și-a spune
Astă rugăciune
A Preasfintei Vineri,
Totdeauna Joi seara,
Câte de trei ori,
Și Vineri dimineața,
Câte patru ori,
Scos îi va fi sufletul
Din negură,
Din păcură,
Din văpaia focului,
De sub talpa Iadului,
Din viță
În viță,
Până-ntr-a șaptea spiță.
Folclor
duminică, 13 octombrie 2019
Sfânta Vineri
O localitate din Tracia, PRISCUPARA, a avut și are ecouri în tradițiile populare românești. Astfel, printre alte tâlcuri, P'RISC U PARA îl avea și pe acela de ”Despărțirea (Separarea) de Căldură; Plecarea Căldurii; Tăierea (Oprirea) Căldurii”; cf. rom. brișcă ”briceag; cuțit”; a împroșca; brișcă ”trăsură”; vreasc; pară (de foc); vară; abur; a opări; alban. ovore ”dogoare”. P'RISCUPARA era și un supranume al Zânei Toamnei la Traci. De aici, s-a izvodit alt tâlc, anume P'RISCUPA RA”Sfânta P'riscupa; Strălucitoarea (Minunata) P'riscupa”; cf. rom. Paraschiva; rus. Praskovia - denumirea Sfintei Paraschiva; rom. Rai; rouă; rui ”roșcovan; ciocârlie”; alban. i ri ”tânăr; nou”. Aceleiași Zâne a a Toamnei i se mai spunea și BONTAS ”Vijelioasa; Furtunoasa; Supărata”, atribute ale acestui anotimp; cf. rom. vânt; bonț ”supărare”; a se bonta ”a se supăra; a se bosumfla”; grec. penthos ”durere”. În unele dialecte tracice, BONTAS însemna și ”Cinci”, așa cum i se spunea și zilei de Vineri; cf. grec. pente ”cinci”. De aceea, atât acestei zile cât și Sfintei Paraschiva Slavii Răsăriteni îi mai spun și Piatnița ”A Cincea”, după ordinea zilelor săptămânii. Așa a apărut în calendarul nostru arhaic cultul Sfintei Vineri, cum i se mai spune Sfintei Cuvioase Paraschiva. Sărbătoarea ei, ca Zână a Toamnei, cade la mijlocul anotimpului, la 14 Brumărel.
În legendele și basmele românești, Sfânta Vineri este o bătrânică foarte credincioasă, care citește mai mereu din cărțile sfinte. De aceea, cine se naște în ziua ei are mare credință în Dumnezeu. E bine de postit Vinerea, iar celui care ține post negru îi va ajuta Dumnezeu în tot ce plănuiește. Se spune că Vinerea e cea mai mare zi din săptămână. Dacă fetele țin post în toate Vinerile, se fac frumoase, părul le crește mare și bogat, și se mărită bine. Vinerea nu se coase, nici acul să stea înfipt, că o împungi pe Sfânta Vineri. Vineri seara să nu mănânci usturoi, căci a doua zi ți se împărtășește îngerul. Nu se toarce, nu se spală rufe, nu se bărbierește, nu se tunde și nici nu se taie unghiile. Nu se fac logodne și cununii. Cui se spală pe cap îi va cădea părul. Nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, nici nu se dă cu mătura prin casă, căci îți mănâncă uliul găinile. Nu se retează stupii și nici nu se rup castraveții, căci se amărăsc. În schimb, să se semene și să se răsădească busuiocul, că va mirosi frumos!
În unele basme, Sfânta Vineri locuiește într-un codru, păzită de cățeaua Leica, cea cu dinți de oțel. Sfânta Vineri îi ajută pe Feții Frumoși și pe Ilenele Cosânzene să treacă de necazuri.
Ea are și rolul de salvatoare a sufletelor de pe Lumea Cealaltă, din focul Gheenei, dar și acela de a-i ocroti pe cei ce se roagă și se-nchină ei.
Pe Sfânta Paraschiva o prăznuiesc toți sătenii, sprea a se face bucatele, pentru a fi bogat anul ce vine.
Cum va fi vremea în ziua de Sfânta Paraschiva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Cum este ziua ei, frumoasă ori mohorâtă, așa vor fi și celelalte sărbători de peste an. Dacă toamna nu plouă până la Sfânta Paraschiva, atunci se pune iarna curând. Dimineața, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile; dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară. În ziua de Sfânta Paraschiva se face îngroparea verii, ca pe vremea Tracilor.
Adrian Bucurescu
sâmbătă, 12 octombrie 2019
vineri, 11 octombrie 2019
joi, 10 octombrie 2019
miercuri, 9 octombrie 2019
marți, 8 octombrie 2019
duminică, 6 octombrie 2019
sâmbătă, 5 octombrie 2019
vineri, 4 octombrie 2019
joi, 3 octombrie 2019
miercuri, 2 octombrie 2019
Culegere de proverburi sau Povestea vorbii
De prin lume adunate / Și iarăși la lume date, / de Anton Pann
marți, 1 octombrie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)