duminică, 22 octombrie 2017

La ”Pufoaica ruptă”



 
 
     Moment zgubilitic
        

La crâșma ”Pufoaica ruptă”,
Panta e cam prea abruptă,
Planul e prea înclinat
Pentru omul supărat.

Am un leu și vreu să-l beu,
Dar nici ăla nu-i al meu.
Ce folos de cușmă lungă,
Dacă n-ai parale-n pungă!

Ibovnica nu se ține
Cu ștevie și grisine;
De departe-i trandafir,
De aproape, borș cu știr.

Cearta fără-ncăierare
Parcă niciun haz nu are,
Iar lumea râde de noi,
Cum se bat două nevoi.

Lume, lume, soro lume,
Să nu-mi zici mie pe nume,
Dacă eu n-aș bea o bere!
Dacă-i musai, cu plăcere!


                                     A. B.