Mitologie românească
Geto-Dacii numeau monștrii sau fiarele foarte primejdioase BELLOUROS, cu sensurile de ”Pericol; Dezastru; Stricăciune; Pradă; Război”, de unde româna a format balaur, bălărie, plaur și fleoarță ”curvă; târfă”; cf. latin. bello ”a se război; a face război”; belualis ”de animal; de bestie”; alban. bullar ”șarpe de apă”; island. ballr ”îngrozitor; periculos”.
În mitologia românească, balaurul este un șarpe uriaș, cu aripi, uneori cu mai multe capete și boturi, din care suflă foc și care face numai rău, de multe ori mâncând oameni. Este învins întotdeauna de Făt Frumos sau de alți eroi ai basmelor noastre.
Alteori, balaurul apare ca făuritor ți străjer al nestematelor și al aurului, locuind pe funduri de prăpăstii sau în ”Țara Armenească”. Unele credințe îi situează locul în văzduh, printre nori, de unde produce ploi torențiale și grindină. În fine, balaurul-zburător este singurul vizibil pentru om,provine din șarpe, căruia îi cresc aripi și începe să zboare, putând fi zărit pe cerul înnorat.
Acest monstru are o înfățișare cumplită, și unii spun că are un cap mare, cu 12 limbi. Gura îi e atât de mare încât poate înghiți mai mulți oameni deodată; ochii îi sunt bulbucați, nările îi sunt larg deschise și pot azvârli flăcări ucigătoare asupra celui care se luptă cu această dihanie înspăimântătoare. Trupul îi este lung, ca de șarpe, și e acoperit cu solzi și plăci de oțel sau de piatră. Poate avea patru sau mai multe picioare și ghiare ca de leu, coada lungă și atât de puternică încât cu o lovitură dărâmă un munte sau produce un cutremur. Dintr-un salt el poate atinge cerul iar printr-o zvâcnire de aripi poate pluti în Vântul Turbat; cu un răcnet poate dărâma zidurile unei cetăți. Locuiește și în codri întunecați, în peșteri sau în fântâni. Se hrănește cu carne de om, pe care îl poate înghiți cu cal cu tot, după care doarme zile întregi. Cavalerul Trac, Sfântul Gheorghe, Făt Frumos și alți viteji l-au învins, salvând-o astfel pe fata de împărat pe care fiara o pretindea ca tribut.
Aproape toată iconografia antică, de pe ambele părți ale Dunării, îl prezintă pe Cavalerul Trac ucigând balaurul, imagine preluată de mitografia privindu-l pe Sfântul Gheorghe. Așa-zisul ”Cavaler Trac” nu este altul decât Apollon-Zalmoxis, zdrobindu-l pe regele Scyților cotropitor, PYTHA GORAS ”Fiara (Vita) Grasă”.
Eroicului Zeu al Geților I se mai spunea și AUR ”Strălucitorul”, așa cum se vede într-o inscripție de pe o plăcuță de marmură descoperită la Hinova, județul Mehedinți, unde voinicul este reprezentat în galop spre dreapta. Sub copitele calului se zărește un balaur înălțat de la pământ, cu brațele întinse orizontal; partea inferioară a trupului acestuia se termină cu o coadă în formă de șarpe. Inscripția este aceasta: AUR GRATI NIAN PRO IMV VOLUMUO. Traducerea: Aur Prea Puternicul taie scârbosul monstru.
Adrian Bucurescu
