miercuri, 18 mai 2016

Сергей Есенин / Serghei Esenin





          "О красном вечере задумалась дорога..." / "În roşia seară cade pe gânduri drumul..."

În roşia seară cade pe gânduri drumul,
Tufe de scoruş în ceaţă se destramă.
Baba-izbă cu fălcile pragului
Miezul tăcerii îl miroase cu teamă.

Frigul de toamnă mângâietor şi blajin
Se furişează prin ceaţă-n curtea cu ovăzul;
Prin geamul albăstriu un copil bălai
Spre jocul ciorilor îşi îndreaptă văzul.

Cuprinzând hornul, urcă scânteind
Cenuşa verde din soba rozalie.
Cineva nu e, şi blânda adiere
De acela şopteşte, în noapte, zurlie.

Cineva cu călcâiele nu va mai strivi
Prin crâng ierburi de aur şi crestate frunze.
Înăbuşit oftatul îşi cufundă sunetul,
Ţintind clonţul bufniţei ursuze.

Hăţişul se-ncruntă, în grajd e somn tihnit,
Albul drum alunecă în şanţ oftând...
Şi duios jelesc paiele de ovăz,
Din buzele blândelor vaci atârnând.

                                                                                    1916

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu

Efectul razelor gamma asupra crăiţelor. Foto: Valeria Violeta Bucurescu


Misterele Zalmoxiene




          Pe Câmpul de la Direptate

          Nu demult, sub titlul ”Ștefan cel Mare, în Oastea lui Zalmoxis”, am postat un documentar cu slăvitul voievod, inițiat în Tainele Daciei. Revin cu un argument decisiv: pe una din fețele unei tăblițe de plumb de la Sinaia se află chipul domnitorului, ce poartă inconfundabila cușmă dacică, iar pe cealaltă față, stema Moldovei, aceea cu legendarul bour.



      În jurul portretului scrie: UI MYD CHEV O ȘT(EFAN).
     Pe discul cu stema Moldovei scrie: TAPO PANTELOON ŞT(EFAN) DAVO I VASCH
     Traducerea: Măria Sa. Chipul lui Ștefan. Au strigat oştenii cu toții: - Ştefan să fie ales domn!

     Lexic:
UI - ”a sa; al său”; cf. rom. îi (pron.); rus. eio ”a(l) ei”;
MYD - ”mărire; înălțime; majestate”; cf. rom. moț; Midia - promontoriu; alban. i madh ”mare”;
CHEV - ”chip; cap”;
O - ”al lui”; cf. rom. a (art. hot. adj.); o (pron.);
ȘT(EFAN) - Ștefan;
TAPO - "a striga; a suna; a răsuna"; cf. rom. a ţipa; tobă;
PANTELO - "oşteni; războinici"; cf. rom. pandur; bondar; pandalii; Pintilie ; Vintilă (n.); latin. panther, panthera "panteră";
ON - ”cu toții; la un loc”; cf. rom. a (se) uni; în; latin. unie ”a uni; a reuni; a contopi”; unio ”unitate; unicitate”; 
ŞT(EFAN) - Ştefan;
DAVO - ”domn; mai-marele; conducător; peste”; cf. dac. DAVA ”cetate; fortăreață”; rom. după; latin. divus ”zeu; titlu dat împăraților divinizați”; alban. dobi ”profit; avantaj; folos; utilitate; beneficiu”;
 I ”să fie; este”; cf. rom. îi; e;
VASCH - ”măreț; deosebit; ales”; cf. rom. pisc; bașca; pască; vâsc; rus. vîsokii ”înalt; mare; foarte bun; superior; ales; distins; important; sus-pus; deosebit; înălțător; sublim”; vîsoko ”sus; în sus; e sus; e departe”.

     E posibil ca Grigore Ureche să se fi inspirat și din textele de pe tăblițele de la Sinaia, care nu sunt doar o cronică a Daciai, ci și a Țărilor Române. Iată ce scrie el în ”Letopisețul Țărâi Moldovei” despre evenimentul pomenit mai sus: ”Când s-au strânsu țara la Direptate. / Deciia Ștefan Vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce să chiamă Direptatea, și i-au întrebatu pre toți: este-le voie tuturor să le fie domn? Ei cu toții au strigat într-un glas: ”În mulți ani de la Dumnezeu să domnești!” Și deacii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolo luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Suceavii. Deacii Ștefan Vodă gătindu-să de mai mari lucruri să facă, nu cerca să așaze țara, ci de războiu să gătia, că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitani, carile toate cu noroc i-au venit”.

     Din cele două texte, dacic și românesc, se poate înțelege că nu doar Ștefan cel Mare era inițiat în Misterele Zalmoxiene, ci și primii noștri cronicari!


                                                                            Adrian Bucurescu