Aethicus Histrianul a fost un scriitor get, originar din Histria, care ne-a lăsat o importantă operă în limba latină. A trăit între secolele IV și V. În lucrarea ”Chosmographia”, Aethicus prezintă un alfabet, precum și denumirile getice ale literelor acestuia. Pentru a fi memorate mai ușor, numele literelor au fost ordonate în versuri, care, la rândul lor, sunt proverbe. Iată stihurile histriene:
ALAMONI BECAH CATHU
DELFOY EFOTHU FOMETHU
GARPHOU HETHMU IOSITHU
KAITHU LETHFU MALOTHY
NABALETH OZECHI CHORIZECH
PHYTHYRIN SALATHI INTHALECH
THOTHYMOS AZATHOT REQUE YRCHONI ZOTHYCHIN
Traducerea:
”Să învățăm literele toate! Hărnicia alungă sărăcia. Graba strică judecata. Terapia învinge boala. Necuratul îndeamnă la rele. La bătrânețe acumulezi (dobândești) experiență (știință); Într-al zecelea răstimp băutura se oprește din gâlgâit (bolborosit)”.
Lexic:
ALAMONI - ”a (se) lumina; a învăța”; cf. rom. lume (arh.) ”lumină; piatră prețioasă strălucitoare, fixată într-un inel sau în capătul unui ac”; lumină; a (se) lumina; liman; alamă; Aliman (n.); latin. alumnus ”discipol; elev”;
BECHAH - ”litere; slove”; cf. rom. buche (arh.) ”literă; slovă”; buchii ”litere; alfabet; rânduri scrise”; germ. Buch, engl. book ”carte”;
CATHU - ”tot; întreg”; cf. rom. gata; a găta; alban. i gjithe ”tot; întreg”;
DELFOY - ”curățenie; cinste; vrednicie”; cf. rom. dalb ”alb; curat; imaculat; limpede; zori de zi; atrăgător; minunat”; dolfă ”cățea ciobănească de pază”; dulf ”delfin”;
EFFOTHU - ”a alunga; a îndepărta”; cf. rom. a (se) abate; latin. abbaeto ”a se depărta”; evado ”a ieși din; a trece (dincolo de); a lăsa în urmă; a scăpa de”; evito ”a se feri (de); a evita”;
FOMETHU - ”foamete”;
GARPHOU - ”grabă; iuțeală; repezeală”; cf. rom. grabă; a (se) grăbi; crap; Griva, Grivei - nume de câini;
HETHMU - ”a strica; a crăpa; a rupe; a tăia; a toca”; cf. rom. chițimie ”cocioabă”; cazma; ghiudem; grec. khasma ”crăpătură”;
IOSITHU - ”judecată; cumpăt”; cf. rom. ostoi ”potolire”; a (se) ostoi ”a (se) potoli; a (se) calma; a (se) liniști”; latin. iustus ”care respectă dreptatea; drept; echitabil; conform cu legile; conform cu uzanțele, just; legitim”;
KAITHU - ”terapie; tratament”; cf. rom. a căuta ”a purta de grijă (unui bolnav); a se îngriji de...; a cerceta; a examina”;
LETHFU - ”a bate; a alunga; a lovi; a tăia”; cf. rom. lodbă ”bucată lungă de lemn despicată”; a răzbi; litvă ”liftă”; retevei ”scatoalcă; lovitură; bătaie”;
MALOTHY - ”răutate; boală; rană; sfărâmătură”; cf. rom. meliță; a melița; moloz; latin. malitia ”răutate; ticăloșie; nemernicie; sterilitate”;
NABALETH - ”necurat; rău; primejdios”; cf. rom. îmbălat; năvlac ”care dă năvală, lacom să apuce”; năpârcă; Nefârtate - poreclă a Diavolului; alban. nepertke ”năpârcă”;
OZECHI - ”a îndemna; a îmboldi; a ispiti; a împinge; a împunge”; cf. rom. a ușchi ”a înnebuni; a sminti; a pleca brusc dintr-un loc”; ojoc, ojog ”cociorvă; om decăzut din punct de vedere moral”; hoașcă; ucrain. hoșka ”viperă”; rus. iazîk ”limbă”;
CHORIZECH - ”rău; rană; usturime; roadere”; cf. rom. harțag; horceag ”praz”; hârciog ”mamifer rozător; guzgan; mârțoagă; hoț de locuințe”;
PHYTHYRIN - ”bătrânețe”; cf. rom. bătrân; latin. veteranus ”vechi în serviciu; veteran; bătrân”;
SALATHI - ”a acumula; a dobândi; a obține”; cf. rom. salt; a sălta; latin. solidus ”solid; tare; masiv; compact; ferm; temeinic; adevărat; veritabil; real”; solido ”a întări; a consolida”; solidum ”totalitate a unei sume”;
INTHALECH - ”experiență; știință”; cf. rom. a înțelege;
THOTHYMOS ”al zecelea; decimă”; cf. rom. dijmă ”dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți”; latin. decima, germ. dezemo ”o zecime; a zecea parte”;
AZATHOT - ”răstimp; perioadă; lună calendaristică”; cf. rom. astăzi. * Autorul se referă la luna Octombrie, când vinul din butoaie încetează să mai fiarbă.
REQUE - ”băutură; licoare; lichid”; cf. rom. rachiu, răchie; alban. raki ”rachiu”; rreke ”pârâu; gârlă”; slav. reka ”râu”;
YRCHONI - ”a bolborosi; a gâlgâi”; cf. rom. a horcăni ”a horcăi; a hârcâi; a sforăi”;
ZOTYCHIN ”a înceta; a se opri”; cf. rom. a zăticni ”a se opri; a se întrerupe; a împiedica”.
Chiar dacă textul e dezlegat, enigmele persistă. S-a mai scris ceva în literese respective? Dacă da, unde se află? Au fost distruse, ca și multe altele, textele scrise în acest alfabet? Dacă da, de ce?
Adrian Bucurescu
