marți, 4 mai 2021

O inscripție dacică din Pannonia

 


 

     Ținutul Daciei de Apus se numea Pannonia, iar locuitorii săi, Pannoni sau Pannonieni. PAN NONIA se tălmăcește prin ”Cei mai Cinstiți; Cei mai Drepți; Cei mai Drepți; Foarte Buni; Foarte Darnici”; cf. rom. ban ”monedă; mare dregător”; fain; slav. pan ”domn”; rom. nană; nene; nun; alban. nene ”mamă”; latin. nonnus ”călugăr”; rom. a (se) pomeni; pomană.   

     Un oraș foarte important din Pannonia era AQUINCUM, ale cărui ruine au fost excavate în Nordul Budapestei, lângă malul de Vest al Dunării. O vreme, orașul a fost locuit de Celții Eravisci, până ce au fost învinși de marele Buerebuistas. Aceștia numeau așezarea AK INK ”Apă Abundentă”. Fără îndoială, ei au preluat denumirea de la Daci, care îi spuneau AQU INCUM ”Peste (pe; lângă) Apă”; cf. rom. ochi (de apă); latin. aqua ”apă”; rom. încă; unchi. Cum graiul dacic avea opt tonuri, fiind inteligibil prin pronunție, toponimul a căpătat și rostirea AQ IN CUM ”Deschis pentru Drumeți; Bun la Călătorie”; cf. rom. uică ”nene; bade; unchi”; alb. ag ”zori; auroră”; ajke ”caimac; smânână; frișcă”; rom. în; ham; a înhăma; latin. comes ”tovarăș de drum; însoțitor în suita cuiva”; engl. to come”a veni”; germ. Kommen ”venire”. Din tâlcul de ”Bun la Călătorie”, româna a moștenit din AQUINCUM ochincă, forma literară fiind opincă.  

     În fine, în situl arheologic de la Aquincum a fost descoperită o lampă, care poartă o inscripție în graiul dacic: BINECITIOR. Sub inscripție este gravat un cuc. Iată și tălmăcirile inscripției:

     1. BINE CITIOR ”Buna Vestire; Frumos Glas; Prielnic Cântec”; cf. rom. bine; bun; ban ”monedă; cel mai mare dregător al Olteniei”; pâne (reg.) ”pâine”; fân; fain; vin; știre; citire; ceteră; țiteră; latin. cithara ”citeră; liră”. Până astăzi s-a păstrat tradiția ca de Buna Vestire să fie sărbătorită și Ziua Cucului; de aceea este gravată și această pasăre pe lampa de la Aquincum.

     2. BINECHIT IOR ”Petrecere Minunată (Frumoasă)”; cf. rom. benchet ”zaiafet; petrecere”; a benchetui; ital. banchetto ”banchet; festin”; rom. aur; auriu; latin. aurum ”aur”; aureus ”de aur; împodobit cu aur; aurit; auriu; frumos; minunat; încântător”. 

     3. BINECHITIOR ”Petreceți!; Sărbătoare”; cf. rom. benchetuire ”chef; ospăț; primire sărbătorească, cu mese de gală”. 

     Încă o oară se dovedește că DEX-ul e complet depășit, plin de bazaconii, fiindcă toate cuvintele din această inscripție au fost moștenite din tracă în română, și nu din latină, cu atât mai puțin din alte limbi.


 

                                                                                                              Adrian Bucurescu