Fără mofturi, anotimpuri vin
și-și cinstesc pe rând menirea lor.
Deocamdată, sunt de viață plin.
S-ar putea să-mi pară rău că mor.
Viața trece, am trecut și eu
când prin molcomire, când prin dor,
și-am ținut-o drept pe drumul meu.
S-ar putea să-mi pară rău că mor.
Fete minunate m-au iubit,
m-am topit și eu de dorul lor.
Stihuri măiestrite-am ticluit.
S-ar putea să-mi pară rău că mor.
Am iubit și flori și iarba-nvoaltă,
chiar și buruiana din ponor.
Gata nu-s de lumea ceilaltă.
S-ar putea să-mi pară rău că mor.
Adrian Bucurescu
