Moment zgubilitic
Divorțând de Cleopatra,
Patru s-a-nsurat cu Patra
Și-au avut copii vreo nouă,
Ce rupeau pisica-n două.
Azi-așa și mâine-așa,
Un motan se-nduioșa
Și de mamă-i înjura,
Dar nimic nu rezolva.
Atunci, cotoiul, nervos
A pornit, nene, pe jos,
Și-n ciubote încălțat,
Spațiul Schengen a punctat,
Și-ntrecându-se cu șaga,
A pus de-un proces la Haga.
Frunzuliță foc și pară,
Apoi s-a întors în țară.
Și iată că-n scurtă vreme
Începură să îl cheme
Pe ne'mblânzitul motan
Seara pe micul ecran,
Numai la ore de vârf.
Motanul zicea ”Pfâpf-pfâpf”,
Aprobând în mod direct
Politically correct.
Și cu ”miau” și cu ”miorlau”,
Ajunse ca un bau-bau,
De s-au speriat toți de el,
Inclusiv cei din Bruxelles.
Și-uite-așa, depășind stresul,
El a câștigat procesul,
Obligând Statul Român
Să-i dea banii ce-i rămân
Din bugetul aprobat,
Iar și iar modificat.
Așa s-a călit oțelul:
Motanul și-a atins țelul.
Toate mâțele-l visează,
Toți reporterii-l citează
Și-l stimează ca model.
Nici Vulpița nu-i ca el.
Patru și Patra-l vedeau,
Pe copii îi dojeneau.
Copiii se potoleau,
Pisica n-o mai rupeau,
Ba din contră, o lipeau
Și șoareci îi cumpărau.
Morala:
Din coadă de câine nu faci sită de mătase.
A. B.
