Ca să fie limpede cine au fost regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde:
Dicționar
ARRUTELA - castru, monument istoric, situat pe malul stâng al râului Olt, între localitățile Păușa și Căciulata, în punctul ”Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești. A fost reconstituit.
AR RU TELA ”De-a lungul Apei; De peste Apă; La Apa cea Mare”; cf. rom. ori; râu; rouă; latin. ros ”rouă”; rom. tuleu; deal; țel; țoală; alban. i dale ”proeminent”; dalje ”proeminență”; rom. erodiu, irodie ”egretă”; Rudăria - râu plin de mori de apă, în jud. Caraș-Severin; germ. Ruder ”barcă”.
Castrul Arrutela
Râul Olt era limes-ul, granița între teritoriul cucerit de Romani și Dacii Liberi, din Estul țării. Și alte râuri constituiau hotare între neamuri. Așadar, ARRUTELA a primit sensul de ”Hotar; Împrejmuire; Rotat”; cf. rom. răzor; rotilă; rotire; alban. rrotul ”împrejur”; rrotuloj ”a (se) roti”. Din sensul de ”Împrejmuit” vine și rom. Ardeal, ținut înconjurat de munți.
AR RUTELA ”În jurul Suveranului; Roata Domnească; Eroul Înconjurat”; cf. rom. har; latin. erus ”stăpân; șef al familiei; proprietar; suveran”; heros ”erou; semizeu; om de seamă”; rom. rotilă; rotire; rețea; latin. retiarius ”gladiator înarmat cu trident și cu o plasă de aruncat pe capul adversarului spre a-l trânti la pământ”; alban. rrotul; rrotuloj. De la aceste tâlcuri provin și Cavalerii Mesei Rotunde, din legendele arthuriene.
AR RU TELA ”Domnul Plin de Rouă”; cf. rom. har; latin. erus; heros; rom. rouă; latin. ros ”rouă”. Bine reprezentat în mitologia românească, Domnul de Rouă este cel mai des pomenit în satele vâlcene din apropierea Oltului.
AR RUTELA ”Plin de Aur; Aur din Belșug”; cf. rom. aur; latin. aurum, alban. ar ”aur”; rom. Radula - numele unui voievod al Țării Românești, în Evul Mediu timpuriu; alban. i ritur ”adult; matur”. Și din aceste sensuri provine Ardeal, ținutul românesc cel mai bogat în aur.
ARRUTELA ”Strălucitorul; Ardentul; Harnicul; Vrednicul; Voinicul; Conducătorul; Viteazul; Vijeliosul”; cf. rom. ardoare; arțar; Irodia (mit.) - Crăiasa Vânturilor; Herdelea (n.); latin. ordalium ”ordalie”; alban. rrezelues ”strălucitor”; i ritur ”adult; matur”; urdher ”ordin; poruncă; consemn”; urdheroj ”a porunci; a comanda; a consemna”; vechi germ. urtel ”hotărâre judecătoarească”; irl. ruathar ”asalt”.
Toate tâlcurile de mai sus au dus la legendele cu regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde.
GONOLETA - plantă medicinală dacică.
GON OLETA ”Deasupra Oltului; Peste (pe lângă; alături de) Olt”; cf. rom. cam; latin. conus ”con; creasta coifului”; alban. gune ”pelerină”; ALUTA, ALUTUS - denumirile dacice ale râului Olt; rom. olat ”parte (a locului); moșie; gospodărie mare; clădire; acareturi”; latin. altus ”înalt; mare; altum ”înălțime; înălțimea cerului; cer”; rom. Homorod - afluent din stânga al Oltului.
Castelul Camelot, în legendele vest-europene
GON OLETA ”Deasupra Calului; Peste Cal”; cf. rom. gonaci ”cal sprinten, care fuge repede; călăreț înarmat, care îndeplinea misiuni de cercetare”; conăcar ”tânăr călare, în alaiul nunții”; ham; olat; latin. altus. Ca plantă medicinală, cu denumire legată de cal, GON OLETA s-a transmis în etnobotanica românească în mai multe variante: asudul-calului, buretele-calului, calcea-calului, dintele-calului, iarba-cailor, mărarul-calului, paștele-cailor, păduchele-calului, sagna-calului.
Cavalerii Mesei Rotunde
GONOLETA ”Călăreți; Cavaleri”. Așa a format și italiana termenul cavaliere ”cavaler”; cf. ital. cavallo ”cal”; franc. camarade ”camarad; tovarăș de arme, de clasă, de studii; coleg”. Așadar, o încă denumire a castrului Arrutela era GONOLETA ”Călăreții; Cavalerii”, dregători și oșteni ai regelui Arthur. În legendele vest-europene, acest castel legendar se numește CAMELOT.
LONGINOPARA - localitate din Tracia.
LON GHI NOPARA ”Plină de Bunătate; Plină de Frumusețe; Plină de Strălucire; Plină de Forță”; cf. rom. lan; Luna; cu; latin. que ”și”; alban. ku ”unde; încotro”; NAPARIS - râul sacru al Geților; rom. nafură (pop.) ”anafură”; nufăr; nefer ”ostaș din corpul Arnăuților; poteraș”; năvală; a năvăli; latin. nobilis ”nobil”; novella ”viță tânără”; novello ”a planta cu viță nouă; a reînnoi; a schimba”; novellus ”tânăr; nou”; nubilis ”în vârstă de măritat”.
LON GHINOPARA ”Schimbătoare ca Luna; Prefăcută (Fermecată) ca Luna; Zâna Lunii; Luna Nouă; Strălucirea Lunii; Foarte Frumoasă; Prea Curata”; cf. rom. Luna; schimbare; a cumpăra; ghember, ghimbir ”o plantă aromatică”; chinovar ”sulfură roșie de mercur, folosită ca vopsea și ca medicament”; latin., ital. cambiare ”a schimba”; latin. cinnabaris, grec. kinnabar ”cinabru; vopsea de un roșu aprins”. Toponimul se referă la Zeița Artemis-Diana, care, în iconografia tracică, are Luna ca însemn.
Regina Guinevere și anturajul ei
Din GHINOPARA vine numele soției regelui Arthur, GUINEVERE. Legendele despre Domnul de Rouă spun că pe iubita lui o chema Chimbriana. Din tâlcul de ”Prefăcută” a fost născocită povestea occidentală a idilei dintre regină și cavalerul Lancelot! În realitate, iubirea dintre Arthur și Guinevere a durat până la moartea lor. Legendele cu Domnul de Rouă spun că iubita acestuia locuia la Celei, lângă actualul oraș Corabia.
Ruinele cetății Sucidava
Ei bine, în ruinele cetății dacice Sucidava, la Celei, în actuala vatră a orașului Corabia, într-un mormânt de femeie, a fost găsit un inel de aur, cu următoarea inscripție:
VROLYTHRISVEINDRYNSOYAROYLON.
Lectura:
VRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLON. Traduceri: 1. ”Frumoasa (Plăcuta; Dorita) cea Slăvită (Cinstită; Integră) se va întâlni Sus cu Vulturul”; cf. rom. a prii; a vrea; germ. Frau ”doamnă; femeie”; sued. fru ”soție”; rom. la; lui; treaz; a (se) trezi; dres; va întâlni; va întruni; a (se) sui; ROLES - un rege al Gețilo; rom. rarău ”un fel de uliu”; Rarău (munți); slav. orilu, rus. orel ”vultur”. 2. ”Floarea de (cu) Colț(i)va fi mereu Vegheată (Ocrotită; Adăpostită) de Vultur”; cf. rom. brei ”plantă ierboasă cu flori verzui”; latin. flos ”floare; partea cea mai bună; partea cea mai frumoasă, cea mai aleasă, cea mai nobilă; floare; elită; podoabă”; rom. la; lui; târș ”mărăcine întrebuințat la îngrădituri”; alban. drize ”mărăcine”; rom. va; a fi; întruna; za; saia ”adăpost (improvizat) pentru vite”; alban. sy ”ochi”; shoh ”a vedea; a observa; a viziona”; rom. rarău; Rarău; slav. orilu, rus. orel.
Arthur și Guinevere
Cu siguranță, inelul de aur de la Celei i-a aparținut reginei Ghinopara, soția regelui Arthur. De la rangul ei, floarea-de-colț se mai numește în românește și floarea-reginei. Însă ”floarea cu ghimpi” poate fi și trandafirul.
MURRINUS - nume getic la Tomis. M-UR RINUS ”Cu Vorbe Rele; Care vorbește (de) Rău: Care vorbește urât”; cf. rom. mă(i); alban. me ”cu”; rom. a ura; latin. os, oris ”gură; vorbire; limbă”; rom. rană; a (se) răni; latin. rana ”broască; umflătură sub limba animalelor”; ruina ”cădere; prăbușire; prăvălire; surpare; năruire; distrugere; catastrofă; răsturnare; pieire”; alban. renje ”cădere; regres”; rrenoj ”a doborî; a (se) dărâma; a (se) prăbuși; a (se) ruina”.
MURRINUS ”Sfătuitor; Bârfitor; Răutăcios; Perfid; Viclean; Rău; Războinic; Provocator; Îndrăzneț”; cf. rom. mărin ”bubă; inflamație purulentă; crampe la stomac”; a se marini ”a suferi de dureri de burtă”; morun; mreană; mârlan; arom. murnu ”brun; oacheș; învinețit”; alban. murrlan ”crivăț”.
Merlin
De la MURRINUS vine și numele vrăjitorului Merlin, din legendele arthuriene.
CALABRI - trib traco-illyr, emigrat în Vestul Italiei. CAL A B'RI ”Cea care strălucește; Cea care arde; Cea cu Iuțeală; Cea cu Vrednicie; Cea cu Vitejie; Cea care (se) bate; Cea care (se) apără; Cea care (se) salvează”; cf. rom. care; latin. qualis ”ce fel?; de ce speță? cum?”; rom. a - art. hot. adj.; var; a vărui; pară de foc; vară; a (se) opări; abur; iepure; a birui; a (se) apăra; a (se) feri; ivăr; alban. bar ”leac; remediu”.
CALAB'RI ”Strălucire; Ardență; Iuțeală; Miros; Pătrundere; Străpungere; Durere; Înțepare; Mușcătură; Ceartă; Bătaie; Inflamare; Umflare; Abundență”; cf. rom. călifar; calapăr; crivală ”băț despicat în două la un capăt, cu care se prind șerpii; o parte a joagărului; clește de lemn al dulgherului; teasc”; Holbura (mit.) - Crăiasa Vânturilor; chilipir; Calboreanu, Călifar, Galbură (n.); latin. calvor ”a încerca să fugă”; celeber ”foarte frecventat de lume; plin de lume; foarte populat; abundent; vestit; celebru”; alban. i gjelber ”verde”; gjelpere ”ac”; kulper ”curpen”; gllaberoj ”a acapara; a devora”; gjarper ”șarpe”.
Excalibur
Este limpede că din CALAB'RI vine și denumirea celebrei săbii magice EXCALIBUR. Că și prefixul EX- vine tot din limba tracă o dovedește rom. scorbură, cu tâlcul de ”Străpungere”. Încă un argument că această sabie de temut aparținea regelui daco-român: în ”Cântecul Nibelungilor”, Ramunc, conducătorul Valahiei, mai este numit și SIGEHER, adică SIGHE HER ”Cu Sabia Fermecată”; cf. SICA - sabia dacică; rom. har; kir ”domn”; hir ”știre; veste; noutate”; hireș ”faimos; celebru”; latin. herus ”domn; suveran”; heros ”erou; semizeu; om de seamă”; alban. hir ”farmec; grație”.
De amar de ani, Britanicii caută urmele și mormântul marelui rege Arthur, nici trecându-le prin cap că vestitul conducător a trăit, a luptat și a murit în Dacia. Cât despre cocliții noștri istorici, mai bine lipsă...
Koson, Ramunc, Roman, Romanch, Roylon, Solomon, Sigeher, toate acestea sunt supranumele marelui rege, Eliberatorul Daciei, Învingătorul Romanilor. Dar cu cel mai frumos nume îl pomenește folclorul românesc: Domnul de Rouă.
Adrian Bucurescu
