Țuști, melcule, țuști!
Minte n-ai nici cât un puști.
Pripășitule,
Prăpăditule,
Nici nu știi unde pleci,
Prin răzorul de dovleci.
Nu știu dacă înțelegi,
Dar pe lume-s melci și melci.
Carne de ciupercă ai
Și nu zici pe niciun grai.
Melcule cu coarne line,
Ce-mi place mie la tine
E că nu te dai bătut,
Cât ți-ar fi drumul de rupt.
Așa este: oblul Soare
L-întărește pe oricare.
Ei, ce mai veste-poveste,
Om sau melc totuna este.
Adrian Bucurescu
