joi, 28 martie 2019

Râul Naparis, astăzi Ialomița, la Helis, astăzi Piscu Crăsanilor



Descoperiri arheologice, la Helis




          Istoria secretă




      Toponimia Daciei: Dor Mărunt

     O bună prietenă, cititoare a acestui blog, m-a întrebat aseară cum se traduce numele DROMICHAITES. I-am făgăduit că-i voi răspunde în zori și, iată, mă țin de cuvânt.
     Într-o tăbliță de la Sinaia, numele mărețului rege apare sub forma DROYOMIKTO, variantă pe care am tradus-o în articolul precedent  De fapt, după cum se va vedea, lucrurile sunt ceva mai complicate, căci foarte complicate erau și graiurile geto-dacice. Limba oficială, vorbită de regi, preoți și nobili, era ORO MANISA ”Vorba Limpede”, pe când poporul de rând vorbea altfel, fiecare trib având dialectul său. În dialectele populare, gramatica era extrem de simplă, vorbitorii înțelegându-se mai ales prin tonuri, prin prelungirea vocalelor și prin accente. Astfel, același cuvânt, rostit pe tonuri diferite își schimba total sensul, până la a ajunge chiar antonim! Geto-Dacii profitau de acest caracter al graiurilor lor, fiind maeștri în jocuri de cuvinte.
     Așa s-a întâmplat și cu numele marelui rege al Geților, care, rostit DROM ICHAITES, se traduce prin ”Calea cea Dreaptă; Conducătorul cel Cinsit; Conducătorul cel Bun (Plăcut)”; cf. rom. drum; a îndruma; ogod ”obicei; plăcere; gust”; a ogodi ”a fi plăcut; a plăcea”; latin. aequitas, -atis ”echitate; spirit de dreptate; calm; liniște”. După cum s-au petrecut lucrurile între el și învinsul Lysimachos, aceasta este traducerea cea mai potrivită.
     Acest  rege viteaz și înțelept i-a impresionat și pe autorii antici străini, care au scris despre el cu cea mai mare admirație. Cu atât mai mult a fost apreciat de Geți, care i-au pomenit veacuri de-a rândul numele și isprăvile de arme. Este unul dintre rarii eroi ai noștri, din Antichitate, căruia i s-a păstrat o tainică amintire, căci el a dat și numele, frumos și straniu, al actualului sat din Bărăgan, Dor Mărunt.
     Helis, reședința regală a lui Dromichaites, a fost localizată de savantul Vasile Pârvan și de alți istorici de prestigiu la Piscu Crăsanilor, pe malul drept al Ialomiței. Arheologii au stabilit că această cetate era cea mai mare din Câmpia Dunării, în componența ei intrând desigur și actualul sat Dor Mărunt, aflat la doar câțiva km de satele Copuzu și Crăsani, din județul Ialomița, între care se află și Piscul.
     În timp, Geții au pronunțat numele regal D'RO MICHAITES, înțeles mai întâi ca... ”Foarte Mic; Micuțul cel Putenic”; cf. rom. droaie; a dura; tare; franc. tres ”foarte”; rom. micuț; ital. macchietta, franc. maquette ”machetă; reproducere plastică la scară redusă”; tormac ”epitet dat unui om scund și îndesat; pui de bivol”. De la această rostire, satul din teritoriul cetății Helis a devenit... Dor Micuț, apoi... Dor Mărunt, cum i se spune și astăzi.
     Despre alte tâlcuri tăinuite în DROMICHAITES făgăduisc, dragă prietenă din Ardeal, că voi scrie în alte documentare..

                                                                                                                  Adrian Bucurescu

Ce spune Poetul