Cu aripi de vânt, Primăvara
survolează răstoacele.
Gata! Baba Dochia și-a lepădat
cu obidă cojoacele.
Năvalnic, Soarele răzlețește
catargele norilor,
iar pe deasupra lacului
țipă unghiul cocorilor.
O mamă tânără în pridvor
pruncul își leagănă.
E un parfum îmbătător.
În sălcii mierlele doine tragănă.
Cai hieratici se destramă în zariște
ca amintirile-n sihla misterului.
Fata Morgana, cu furca în brâu,
paște oile cerului.
Adrian Bucurescu
