Crisoberile
Sclipăt verde-măsliniu,
În cele solare grile,
Poartă până mai târziu
Stirpea de crisoberile.
Și când ceru-și desfășoară
Vălul cel brodat cu stele,
Înfloresc a doua oară,
Spăimântând visele rele.
Iar la raze de făclie
Ori la foc de-aureole
Roua lor trandafirie
Licărește pe corole.
În lumină le tresare
Sângele Celui Jertfit...
Cine-o fi zugravul care
Prea frumos le-a înroșit?
Adrian Bucurescu