Viteazul Stan Păpușă, înainte de NATO
Foștilor mei camarazi de cătănie
de la Mija și Timișoara
Ca un glob de aur Luna strălucea
Și-ntr-o vale verde oștile dormea.
Numai Stan Păpușă, ce era planton,
Mândrei sale Tzytzy îi da telefon,
Care n-avea ton.
Neavând succesul ce-l sconta la dame,
Stan dezleagă-n noapte două integrame,
Cu sergentul zece,
Care-l și întrece.
Și-astfel, generalul, când intră pe poartă
Și sări cu fală o pisică moartă,
Trase-o-njurătură, trase încă două,
Apoi mândru scoase o revistă nouă.
Iară când ministrul însuși a sosit,
Bietul Stan Păpușă iacă-a înlemnit!
Morala:
Ce folos că-n telefon
Acum bâzâie un ton?
Stane, vipușca-i vipușcă
Și gălușca e gălușcă!
Adrian Bucurescu
