duminică, 4 iunie 2017

Istoria Atlanților






          Cutremurele și Potopul

     În ziua de 31 Martie 1901, în Vestul Mării Negre a avut loc un cutremur cumplit, cel mai puternic înregistrat vreodată în această zonă, având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul acestui seism a fost localizat la Est de capul Caliacra, pe falia Shabla. Cutremurul s-a resimțit în Dobrogea, Bulgaria, Sudul Moldovei, Muntenia și Oltenia.
     Falia Shabla produce cutremure cam o dată la 450-500 de ani, ele putând atinge magnitudinea de 7-8 grade pe scara Richter, la o adâncime de aproximativ 15-30 km. În era noastră, seisme produse în această zonă, cu efecte asemănătoare, au avut loc în anii 543, 800 și 1444.
     Cutremurul din 1901, fiind foarte puternic, a fost urmat de multe replici și alte seisme independente, cu magnitudini cuprinse între 5,5 și 6 grade pe scara Richter, ținând până în anul 1905. În zona de coastă din Sudul Mangaliei, aceste fenomene au avut consecințe devastatoare, multe sate fiind complet distruse. Intensitatea maximă, IX-X pe scara Mercali, a general un tsunami de 5 m înălțime, provocând dislocări ale malurilor și alte fenomene geomorfologice locale.
     În București, intensitatea seismică a fost de V-VI grade pe scara Mercali, stârnind panică în rândul populației. Provincia bulgărească Dobrici a fost de asemenea grav afectată de tsunami. În mai multe localități de pe litoral, printre care și Balcic, casele au fost luate de șuvoaiele de apă.
     În acest sens, nu e greu de imaginat că, prin mileniul IV î.e.n., în zona  Mării Negre, în Vestul căreia am localizat capitala Imperiului Atlant, a avut loc un seism cu mult mai mare, provocând un tsunami și mai înalt, cu efecte și mai devastatoare decât în anul 1901.


     Întru acestea, arheologia este și ea o netăgăduită mărturie. Astfel, în fața actualului municipiu Mangalia, se întinde o mare dar ruinată cetate submarină.În golful Koktebel, în Chersones, lângă Feodosia, au fost descoperite, la 8-11 m sub apă, ruinele unui port care a aparținut unui popor ce a locuit de-a lungul țărmurilor Mării Negre cu mult înainte de venirea Grecilor acolo; despre acest port dispărut a scris și geograful grec Strabon. Zidul, care înconjoară orașul în formă de potcoavă, este păstrat aproape intact. În mijlocul cetății se află o uriașă piață cu fântâni și clădiri monumentale de piatră.


     În partea de Est a strâmtorii Kerci, arheologii au dezgropat orașul antic Fanagoria. O parte dintre ruinele sale se află sub apă. Acum trei milenii, Fanagoria era un port important al Statului Bosphoran. Aproape de locul unde se află astăzi orașul Suhumi, scafandrii au descoperit ruinele anticului oraș Sevastopolis, iar la 100 de km de orașul Suhumi, tot în Marea Neagră, arheologii au dat de urmele unei alte cetăți străvechi, Dioscurias. Dincolo de capul Caliacra se află astăzi portul Cavarna; portul mai vechi, numit de Traci Bizone, a fost și el distrus de un puternic seism.
     De-a lungul vremii, cumplite cutremure au făcut ca multe porturi să fie înghițite de ape, iar Marea noastră, în pofida strălucirii ei, să rămână cu denumirea de ”Neagră”. Această denumire este multimilenară, de vreme ce și o legendă egipteană pomenește de țara scufundată SIRIATH, care, rostită de Atlanți SIRI ATH, se tălmăcește chiar prin ”Marea Neagră (Întunecată); Apa Învolburată”; cf. rom. seară; sur; șură; a sări; alban. sorre ”cioară”; rom. ud; a (se) uda; alban. ujt ”apă”; ujth ”sevă”; rom. Siret; Sărata - numele mai multor râuri din România, care însă...  nu sunt sărate!
     Este doar începutul răutăților abătute asupra Atlanților. Vom vedea, în următoarele episoade, prin ce alte cumplite încercări le-a fost dat să mai treacă...

                                                                                             Adrian Bucurescu