Iarba-Sfântului-Ion-Botezătorul
La 2 Făurar, Geto-Dacii îl cinsteau pe Sfântul Ion Botezătorul, iar această sărbătoare se numea KYRIONNEKOU, care figurează și pe lista plantelor medicinale dacice. Un tâlc al denumirii provenea din KYR ION NEKOU ”Domnul Ion al Omătului”; cf. rom. chir ”domn; stăpân”; Chiru; Herea (n.); latin. herus ”stăpân; șef al familiei; proprietar; suveran”; geto-dac. KOG A ION; rom. Ion - titlul voievozilor; Neagu, Neagoe (n.); Negoiu - vârf de munte; latin. nix, slav. sneg, franc. neige ”zăpadă”. Încă o tălmăcire întărește această însușire: KYRION NEKOU ”Domnul (Mai-Marele) Ninsorii”; cf. rom. coroană; a (se) încorona; gorun; latin. nix, slav. sneg, franc. neige.
La Geto-Daci, Ion-Orfeus era Arhanghelul Iernii, al Nordului și al Nopții. KYRION NEKOU mai însemna și ”Domnul Ion cel Vrednic; Cinstirea Domnului Ion; Forța Conducătorului Sfânt”; cf. rom. chir; Chiru, Herea (n.); latin. herus; rom. Ion; coroană; a (se) încorona; nuc(ă); a unge ”a învesti un împărat, rege sau domnitor”; snagă; latin. ungo ”a unge; a consacra”; alban. hyjni ”zeu; divinitate”; innocuus ”cinstit”; grec. Nike - Zeița Victoriei”. De la aceste sensuri creștinii au preluat sărbătoarea intitulată Întâmpinarea Domnului. Totodată, KYRION EKOU mai însemna ”Care sună din Corn”; cf. rom. corn; goarnă; latin. echo ”ecou”.
Fiind Ion-Orfeus cinstit ca un mare prooroc, așadar pre-vestitor, din KYRIONEKOU româna a moștenit crainic și harang, harâng ”clopot”. Planta medicinală numită KYRIONEKOU este sunătoarea, căreia, nu întâmplător, i se mai spune și iarba-Sfântului-Ion-Botezătorul. În medicina tradițională românească, această floare era și încă mai este una dintre cele mai apreciate, cu ea vindecându-se mai multe boli.
Orfeus, cu ursul în dreapta lui, și cu alți adepți
Retras în Munții Bucegi, Ion-Orfeus s-a întâlnit desigur și cu cea mai puternică fiară a zonei, ursul, pe care însă și l-a făcut prieten de nădejde, așa cum se vede pe unele opere artistice din Antichitate. De altminteri, se spunea despre Sfântul Prooroc Ion că, prin vocea și prin sunetele harfei lui, îmblânzea fiarele. Pe de altă parte, autorii antici au scris că, la naștere, Zalmoxis a fost acoperit cu o blană de urs.
Iată de ce și în prezent Românii sărbătoresc la 2 Făurar și Întâmpinarea Domnului și Ziua Ursului!
Adrian Bucurescu
