joi, 30 aprilie 2020

Arminden




Luna în lacul cel verde piere.
Din floarea salcâmului picură miere,
picură chihlimbar, picură mied.
O capră-și linge zurliul ied.

Soarele roșu și pezevenghi
le pune norilor câte un zbenghi,
pe când cu ultrasunete cicorile
îi transmit grațios salutările.

În măceși cu odăjdii păgâne
s-au ascuns miroznatele zâne,
nevăzute, bârfind între ele
cam ce se petrece în clanul de iele.

Primăvară, fugară Primăvară,
cum de nu rămâi pe veci în țară,
ca să miroși în trupurile noastre
mereu cu flori și nostalgii albastre?

Primăvară, fugară Primăvară!


                          Adrian Bucurescu




miercuri, 29 aprilie 2020

duminică, 26 aprilie 2020

Paștele Blajinilor



                                                   Bucovina, 1941

sâmbătă, 25 aprilie 2020

Sfântul Apostol Toma nu s-a îndoit de Înviere!

      
          Metamorfozele




     Cu siguranță, Sfântul Apostol Toma este foarte mâhnit, acolo, în cer, de porecla dată de creștini, aceea de ”Necredinciosul”! El care a fost unul dintre cei mai fervenți adoratori ai Mântuitorului!
     Istoria acestui Apostol și Evanghelist a început în vremurile magice, când Maria, Zeița Supremă, prefăcută în fecioară pământeană, I-a născut pe Cei Doi Gemeni Divini, Apollon și Artemis, în casa unei familii din neamul getic al Napailor. După ce Zeița S-a ridicat la Cer, Puii Cerești au rămas în grija familiei unde se petrecuse Minunata Întâmplare. Părinții adoptivi ai Gemenilor se numeau Sabadios și Lupo, și au avut și ei propriii lor copii, patru băieți și două fete, considerați Frații de Lapte ai Prinților Divini, căci și Gemenii și ceilalți copii au fost alăptați de aceeași mamă pământeană.
     Primul copil al cuplului de Geți a fost Semonos, iar al doilea Andar, consemnați în ”Noul Testament” ca Simon și Andrei, ”fiii lui Zevedeu”, adică ai lui Sabadios. Chiar erau și pescari, întrucât casa lor se afla pe malul apusean al lacului sacru al Geților, Saratokos.



     Al treilea fecior al lui Sabadios a fost IACCHUS, iar al patrulea ION, și ei fii ai lui Sabadios/Zevedeu.  În tradiția creștină, Sfântul Apostol Iacov, în spaniolă, Santiago, a fost fratele mai mare al Sfântului Apostol Ion. 
     Aici interesează I ACCUS, care se tălmăcește prin ”Cel care înțeapă; Care împunge; Cu Vârf”; cf. rom. ac; ic ”pană de despicat”; ochiș ”isteț; deștept”; latin. acies ”tăiș; ascuțiș; pătrundere (cu privirea); strălucire; putere de pătrundere a minții, cu mintea); atenție; linie de luptă; luptă; bătălie”; acus ”ac de cusut”. Dar ”Cel care împunge (înțeapă)” mai înseamnă și ”Ironicul; Glumețul; Distractivul”; cf. rom. a (se) juca; latin. iocus ”glumă; obiect de glumă, de luare în râs”; ioci, ioca ”poezii ușoare; jocuri; distracții; nebunii”. Așadar, în Sfânta Familie, IACCHUS era ”Cel Ironic; Cel Glumeț; Cel Năzdrăvan; Cel Răutăcios”. 
     Astfel a apărut în mitologia germanică Loki, considerat chiar zeu, plin de răutate și necredință! Era numit Gudaspllitrare ”Cel care dezbină Zeii”. Multă vreme, i-a încântat și i-a distrat pe Zei, până când a fost prea târziu și i-a dezbinat!
     În graiul getic, sinonim cu IACCHUS era TOMES ”Împungătorul; Înțepătorul; Tăietorul; Tăietură”; cf. rom. teamă; a se teme; latin. tome ”cenzură”; latin. dama, damma ”căprior; cerb”; grec. tomos ”tăietură; incizie”; got. doms ”judecată”. Astfel, de la același Apostol zalmoxian, în ”Noul Testament” au apărut doi Apostoli creștini, anume Iacob și Toma!
     Cum limba tracă era inteligibilă prin tonuri și accente, TOMES a fost înțeles și ca ”În (pe din) Două; Jumătate; Îndoit; Îndoială; Neîncredere”; cf. rom. doime; latin. duom, duum ”a(l) celui de-al doilea”; franc. demi ”jumătate”. Iată de ce, în ”Noul Testament” și în tradițiile românești, Sfântul Toma a devenit ”Necredinciosul”!
     Astfel, din tâlcul de ”Jumătate”, în mitologia românească a apărut o ființă malefică, Jumătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop, descris mai amănunțit în basmul ”Aleodor-Împărat”, cules de Petre Ispirescu. Mare nedreptate pentru Apostolul Toma, care-L diviniza pe Apollon-Zalmoxis, Fratele Său de Lapte!
 

     Alt sinonim pentru ”Tăietorul; Tăietură” era BARD-YLIS, literal ”Din Bardă”; cf. rom. bardă; al. De aici, româna a moștenit Vergelul, obicei prin care, în noaptea de Anul Nou, flăcăii și fetele își ghicesc Scrisa, adică viitoarea soție sau viitorul soț. Sensul de ”Scrisă” vine din ”Cioplitură; Tăiere; 
 Înțepare; Gravare; Scriere”; a proidi ”a străpunge”; sfredel; a sfredeli; pardos (arh.) ”leopard”; brădiș (reg.) ”peniță”. Despre Sfântul Apostol Toma, tradiția creștină spune că ar fi murit străpuns de lance. 
    De la BARDYLIS a mai apărut încă un Apostol în ”Noul Testament”, anume Sfântul Bartolomeu, imaginat și el ca unul din cei 12 apostoli ai lui Iisus, care ar fi sfârșit prin a fi crucificat și jupuit.
    Jupuit, cu pielea pe umăr, apare într-o frescă din strania Biserică de la Densuș.


     În mâna dreaptă, Sfântul Apostol poartă în mâna dreaptă o seceră, de la tâlcul de ”Tăiere”, o sărbătoare populară de-a lui, ținută la 11 Iunie, fiind Vartolomeul Grâului.
     O altă traducere a numelui getic BARDYLIS ne lămurește și de ce acest Apostol este sărbătorit în prima Duminică de după Paște: BAR DYLIS ”Cea mai Apropiată Duminică (Sărbătoare)”; cf. rom. văr; alban. bir ”fiu”; grec. para ”lângă; vecin”; alban. Diel ”Duminică”; dolli ”toast”.
     În fine, IACCHUS mai însemna și ”Propovăduitorul; Arătătorul; Vestitorul”; cf. rom. iaca!; grec. echo ”sunet; răsunet”; latin. echo ”ecou”. 
                            

      O minunată creație populară a format din TOMES/TOMA și IACCHUS/IACCHA termenul tomoiagă ”iarbă cosită”, fiindcă în preajma Duminicii Tomei începe a se cosi iarba. Tomoiagă este un nume frecvent în zona Moisei, Maramureș, precum și toponim în același ținut.  

     Așadar, pe cine sau ce sărbătorim de fapt în Duminica Tomei? Pe cine, pe necine, să ne fie cu noroc!


                                                                                                            Adrian Bucurescu

marți, 21 aprilie 2020

În zorii de Mânicătoare




Pentru toate câte-au fost să fie,
pentru când Prier zâmbea-n grădină,
pentru zbuciumul zvâcnind ca o stihie
și pentru cruzimea din lumină,

Doamne, cum să-ți mulțumesc eu nu prea știu,
poate doar să-i rog pe Geții mei
să m-arunce-n sulițe de viu
și să mă bocească zâne trei:

Una să descânte de drum greu,
alta de iertare dinspre patimi,
iar a treia - de norocul meu,
lin stropindu-l c-un căuș de lacrimi.

Ci în zorii de Mânicătoare,
pe când roua scânteie-n senin,
să mă pregătească de plecare
cu un ort legat cu fir de in.

Și așa spălat de pulbere,
aripi mari pe umeri să îmi crească
și nimic și nimeni să îmi tulbure
aventura mea suprafirească!


                            Adrian Bucurescu

duminică, 19 aprilie 2020

sâmbătă, 18 aprilie 2020

Paștele în Ucraina




                                                                              Tablou de Nikolai Pimonenko

Învierea Mântuitorului




      Tuturor celor cu suflet curat, SĂRBĂTORI FERICITE!

vineri, 17 aprilie 2020

Crăiasa Cerului Înaripată




                                                                  Mânăstirea Govora

Ouă-mpistrite, ouă de leac,




                                                   Mult alduite din veac în veac!

luni, 13 aprilie 2020

Epilog


                   de Rainer Maria Rilke




Mare e moartea
peste măsură.
Suntem ai ei
cu râsul în gură.
Când, arzătoare, viața
ne-o credem în toi,
moartea, în miezul ființei,
plânge în noi.


                         Traducere: Lucian Blaga

marți, 7 aprilie 2020

În cetatea Porolisson




Cu Georgeta Eșanu și preotul Ioan Ghiurco

                                                                                                Foto: Florin Eșanu

sâmbătă, 4 aprilie 2020

Gingășie





                                                              Of, primăvara asta!

Și mai dă-o-n mă-sa de moarte!




Dându-i babele cu bobii,
Până să dea ortul popii,
A lăsat vorbă Milu
Să fie îngropat cu telemobilu'.
L-au dus la groapă, l-au tămâiat,
La pomană s-au cam afumat.
Preotul, cu seminarul terminat,
Cu sentiment a cântat
Isaiia dănțuiește”,
Pe melodia ”Popa prinde pește”.
Spre casele lor s-au înturnat.
Eh, și într-o zi, un cumnat
Și-a adus aminte că Milu
Și-a luat cu el telemobilu'.
Și, fiindcă îi trebuia o coasă,
L-a sunat pe Milu de-acasă
Ca să-i împrumute unealta.
Nu de alta,
Dar era închis la coperativă.
Dar Milu, după atâta colivă,
Cam surzise,
Așa că nemica nu zise.
De necaz, cumnatul s-a-mbătat
Și cu soacră-sa s-a certat,
Apoi s-a dus să se culce în șură,
Ca să-i treacă de băutură;
Dar șoarecii i-au ros un clop
Și-o poză cu Sânziana Pop,
O șopârlă - o opincă,
Și-a rămas fără nemică.

     Morala:
          Foaie verde de dai-n-ai,
          Ia nu da, să vezi cum ai!

                                        Stan Pățitu

vineri, 3 aprilie 2020

Versailles




                                                                 Le Grand Trianon

Primăvară în Bretania




                                                   Tablou de Nicolae Grigorescu

joi, 2 aprilie 2020

Tezaur getic de bronz - Basarabia




                                                       Olănești, raionul Ștefan Vodă

Salvator Mundi ”Salvatorul Lumii”




                                                       Tablou de Leonardo da Vinci