Povestea unei descoperiri senzaționale
Până acum câțiva ani am avut un prieten mult drag mie, Marian Mihai, Dac Absolut, Oștean al lui Zalmoxis, care, de altminteri, l-a și luat la El. Ei bine, Marian, care mă cunoștea foarte bine, mi-a zis odată: ”Nu vei avea liniște, până când nu vei descifra și Manuscrisul Voynich!”. Și așa a și fost! De multe ori m-am gândit la acea fascinantă carte. Așa că, publicând de curând pe pagina mea de Fb o imagine a ei, am avut o REVELAȚIE! Am găsit o cheie a cuprinsului său, am descifrat două rânduri de pe o pagină, ceea ce înseamnă că de acum aș putea citi întregul mesaj.
Copilărind la Copuzu, satul bunicilor mei materni, situat la poalele celebrei cetăți Helis, pot afirma cu tărie că toată viața mea i-a fost consacrată Daciei, culturii, civilizației și limbii ei, așa că pot mărturisi, cu toată smerenia, că sunt foarte familiarizat cu tainele străvechi ale trecutului poporului nostru.
Iată pagina din care mi-au sclipit în ochi primele două rânduri:
Am citit pe neașteptate întâiul cuvânt: MOROR. Fiind manuscrisul plin de imagini cu plante, m-am gândit îndată la MĂRAR, termen existent numai în limba română, ceea ce înseamnă că dialectul în care este întocmit se vorbea pe teritoriul Daciei.
Crescut la țară, semănând printre altele și mărar, însușindu-mi de mult dialectele tracice, am citit textul astfel:
MOROR CRE I LER PECNIA U MESELA IOT POLGUR I
SPORI ORIORO RONIA EVER PLIA OLAG
Tălmăcirea:
Mărar. Se curăță și se sapă locul. Se mărunțesc îndată bulgării.
Și apoi vor crește rădăcinile repede, umplând răzorul.
Lexic:
MOROR - ”mărar”; cf. rom. mărar; mărarul-bălților, mărarul-calului, mărarul-cel-tare, mărariul-cânelui, mărariul-muntelui, mărarul-păsăresc, mărariul-porcului (bot.).
CRE - ”a curăța; curat; cinstit; slăvit; limpede; bun; frumos”; cf. rom. crai; grai; grui ”cocor; tânăr subțirel și drept; copac tânăr, cu tulpina subțire și dreaptă”; Gruia, Gruie (n.); alban. krua ”izvor”; grua ”femeie”; kreh ”a pieptăna”; kruaj ”a scărpina; a răzui”.
I - ”și”; cf. rom. i (arh.), slav. i ”și”.
LER - ”a săpa; a ara”; cf. alban. leroj ”a ara”.
PECNIA - ”loc; suprafață; mărime; forță”; cf. rom. pogon; bahnă ”loc mlăștinos, pe care crește papură sau stuf; câmp mlăștinos; iarbă care crește în baltă”; bocnă.
U - ”se; va”; cf. rom. o (să).
MESELA - ”mărunțire; tocătură; tăiere; despărțire; deosebire”; cf. rom. mezel; mojar ”piuă; vas de pisat”; măcel; a mazili; mazil.
IOT - ”îndată; repede”; cf. rom. iute.
POLGUR - ”sfărâmătură”; cf. rom. bulgăr; latin. fulgur ”scăpărare a fulgerului; fulger”.
SPORI - ”apoi; peste; deasupra”; cf. rom. spor; a spori; zbir; zbor; a zbura; șfară.
ORIORO - ”a crește; a se dezvolta”; cf. latin. orior ”a se ridica; a se înălța; a lua naștere; a începe; a crește.
RONIA - ”rădăcină; rădăcinoasă”; cf. rom. hrean; alban. rrenje ”rădăcină”.
EVER - ”repede; iute”; cf. rom. iepure.
PLIA - ”a (se) umple; mărime; întindere; a (se) îndesa”; cf. rom. ploaie; a ploua; a împle (arh.); a umple; a (se) umfla; plai; latin. amplus ”spațios; de dimensiuni mari; mare; amplu; însemnat; bogat; numeros; strălucit; ales, nobil; distins; de vază; de seamă”.
OLAG - ”răzor; șanț”; cf. rom. uluc ”jgheab; canal de scurgere a apei; scobitură; șanț în tâmplărie”.
Am deja și o ipoteză privind femeile care se tot scaldă în paginile manuscrisului, dar va trebui s-o mai verific.
Mă încearcă și bucuria și tristețea. Bucuria de a descifra două rânduri din manuscris... Tristețea de a nu mai avea timp să-l traduc tot, necum să-l mai și public... De mai bine de zece ani lucrez la Marele Dicționar Tracic... S-auzim de bine!
Adrian Bucurescu
