Istoria Secretă

               Geoglifele de la Nazca. 2

     În 1859, apărea lucrarea, celebră şi valabilă şi astăzi, "On the Origin of Species by Means of Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life", pe româneşte "Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă", scrisă de marele savant Charles Darwin. De menţionat că învăţatul englez nu pune la îndoială niciodată existenţa unei (unor) Forţe Divine.

  

 

                                                                    Colibri, la Nazca

     De ce n-am accepta întru totul teoria evoluţionistă a lui Darwin, dar completată cu intervenţia unor Fiinţe Cereşti, Extraterestre, care ne-au lăsat moştenire geoglifele de la Nazca, văzute în ansamblu numai de Sus?

                                                                           Un mamifer, la Nazca

 

                                                                         Nazca. Maimuţă

     Graalul evidenţiază importanţa imaginilor de la Nazca şi prin sintagma CLEMENTIANESCE, înţeleasă şi prin fragmentarea în CLEM EN TI A NESC(H)E, cu tălmăcirea "Unele (Nişte) Secrete sunt Dezvăluite (Lămurite;Iluminate; Adeverite) la Nazca"; cf. latin. clam "pe ascuns; pe furiş"; rom. unii; rus. on "el"; oni "ei; ele"; rom. zi, ziuă; da (afirmaţie); latin. dies "zi, ziuă"; alban. di "a şti; a cunoaşte". Quod erat demonstrandum!  CLEMENTIANESCE se numea şi o fortăreaţă din Tracia.

                                                      Omul,culmea evoluţiei terestre, la Nazca

     Liniile de la Nazca ar putea fi calcule matematice, informaţii calendaristice ori informaţii astrale. Cine oare le va dezlega misterul? Cine va afla cine sunt de fapt Musafirii Cereşti?

                                                                                                                 Adrian Bucurescu
    

Istoria Secretă

          Geoglifele de la Nazca. 1

     Celebrele şi misterioasele geoglife de la Nazca se află în Deşertul Sechura din Peru. Platoul înalt şi arid, care le găzduieşte, se întinde mai mult de 80 km între oraşele Nazca şi Palpa, în Pampas de Jumana. Geoglifele respective reprezintă sute de figuri individuale, într-o gamă de complexitate, de la linii simple la peşti,şopârşe, păianjeni, colibri, lame, balene, maimuţe etc., culminând cu omul. Între toate aceste imagini pare a fi imprimată şi amoeba, prima şi cea mai simplă formă de viaţă.

                                                                        Amoeba?

     Geoglifele de la Nazca au fost văzute în anii 1920 de către oamenii aflaţi în avioanele comerciale, care survolau zona. Viziunea de ansamblu a acestora poate fi remarcată doar din aer. Cele aproximativ 300 de geoglife au dimensiuni variate, fiind cuprinse între 15 cm şi mai multe sute de metri, iar altele se întind pe câţiva kilometri!

                                                                         Arbore?

     Ideea că autohtonii au creat aceste desene ce pot fi văzute doar din aer este absurdă. În această privinţă, Graalul este, ca de obicei, foarte exact, prin sintagma ANNIASSEK(Ă)SE, pe care am mai pomenit-o în acest serial, şi care, printre altele, se traduce şi astfel: 1.AN NIASSEK(Ă) SE "Priviţi la Nazca! Observaţi Şiragurile (Legăturile)!; Uitaţi-vă la Avataruri!; Observaţi Metamorfozele!"; cf. rom. în; nasc; nojiţă; rus. nizka "înşirare; firul pe care se înşiră (perle, mărgele etc.)"; alb. sy "ochi"; 2.AN-NIAS SEXE "Evoluţia (Creşterea; Dezvoltarea) Speciilor (Soiurilor)"; cf. rom. în; naos; noajă "haită; turmă; stol"; grec. naos "templu"; latin. sexus "sex (masculin şi feminin)"; 3. AN-NIAS SEK(Ă)SE "Se observă (numai) de Sus"; cf. rom. în; naos; grec. naos; rom. anin; a anina; Aninoasa (loc.);  alban. shikoj "a (se) vedea; a (se) privi; a (se) viziona"; shikues "observator; spectator".

                                                                     Peşte? Balenă?

     În biologie, evoluţia este fenomenul prin care o populaţie de organisme vii îşi transformă treptat caracterele fizice şi comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri ori căpătând caractere şi obiceirui noi, ceea ce modifică specia, şi uneori creează dintr-o populaţie unică, două populaţii diferite (noi varietăţi de specii); acest fenomen este denumit speciaţie, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopeşte varietăţi diferite într-o populaţie unică.

 

 Păianjen ?       

 

 

                                                                                Adrian Bucurescu