Geoglifele de la Nazca. 1
Celebrele şi misterioasele geoglife de la Nazca se află în Deşertul Sechura din Peru. Platoul înalt şi arid, care le găzduieşte, se întinde mai mult de 80 km între oraşele Nazca şi Palpa, în Pampas de Jumana. Geoglifele respective reprezintă sute de figuri individuale, într-o gamă de complexitate, de la linii simple la peşti,şopârşe, păianjeni, colibri, lame, balene, maimuţe etc., culminând cu omul. Între toate aceste imagini pare a fi imprimată şi amoeba, prima şi cea mai simplă formă de viaţă.
Amoeba?
Geoglifele de la Nazca au fost văzute în anii 1920 de către oamenii aflaţi în avioanele comerciale, care survolau zona. Viziunea de ansamblu a acestora poate fi remarcată doar din aer. Cele aproximativ 300 de geoglife au dimensiuni variate, fiind cuprinse între 15 cm şi mai multe sute de metri, iar altele se întind pe câţiva kilometri!
Arbore?
Ideea că autohtonii au creat aceste desene ce pot fi văzute doar din aer este absurdă. În această privinţă, Graalul este, ca de obicei, foarte exact, prin sintagma ANNIASSEK(Ă)SE, pe care am mai pomenit-o în acest serial, şi care, printre altele, se traduce şi astfel: 1.AN NIASSEK(Ă) SE "Priviţi la Nazca! Observaţi Şiragurile (Legăturile)!; Uitaţi-vă la Avataruri!; Observaţi Metamorfozele!"; cf. rom. în; nasc; nojiţă; rus. nizka "înşirare; firul pe care se înşiră (perle, mărgele etc.)"; alb. sy "ochi"; 2.AN-NIAS SEXE "Evoluţia (Creşterea; Dezvoltarea) Speciilor (Soiurilor)"; cf. rom. în; naos; noajă "haită; turmă; stol"; grec. naos "templu"; latin. sexus "sex (masculin şi feminin)"; 3. AN-NIAS SEK(Ă)SE "Se observă (numai) de Sus"; cf. rom. în; naos; grec. naos; rom. anin; a anina; Aninoasa (loc.); alban. shikoj "a (se) vedea; a (se) privi; a (se) viziona"; shikues "observator; spectator".
Peşte? Balenă?
În biologie, evoluţia este fenomenul prin care o populaţie de organisme vii îşi transformă treptat caracterele fizice şi comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri ori căpătând caractere şi obiceirui noi, ceea ce modifică specia, şi uneori creează dintr-o populaţie unică, două populaţii diferite (noi varietăţi de specii); acest fenomen este denumit speciaţie, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopeşte varietăţi diferite într-o populaţie unică.
Păianjen ?
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu