Noua Sarmizegetusă

   

 

 

 

Știu că-n zestrea ta de lacrimi
nu mai încap şi-ale mele,
și-n răbojul tău de patimi
ale mele nu sunt grele.

Gadine de-apocalipsă
zgreapţănă la tine-n poartă.
Nu de lacrimi duci tu lipsă,
Dacie îndurerată.

Nu de lacrimi, ci de arme
şi de ceas de răzvrătire,
ca Zalmoxis să Se-ntoarne
cu cereasca Lui oştire.

Cercetaşi vor fi feciorii
care-n cer au dus solie,
ca să-i fie bine ţării
într-o lume belalie.

Tulnice din nou pe munte
vor suna a răzbunare,
şi ca-n vremurile crunte
va sări oastea cea mare.

Dacie, maică vitează,
te credeai pe veci apusă?
Iată, îngerii botează
noua Sarmizegetusă!


                   Adrian Bucurescu

În grădina de la Sărăţeni

Сергей Есенин / Serghei Esenin

          "О товарищах веселых..." / "La tovarăşii cei veseli..."

La tovarăşii cei veseli,

Înspre argintii ogoare,
Tristă, ca hulubul singur,
Bucuria va să zboare.

Amintirea prinde-n ciocul
Subţirel prima ninsoare,
Şi târziu, din lac, în sănii
Pleacă-a raţelor chemare.

Sub fereşti, cu mâini întinse,
Bradul umbra şi-o aruncă.
Apa o lulea şi-aprinde
Şi afumă-ntreaga luncă.

Fumul se ridică-n mirişti,
Făcând zilei temenele.
Al femeii iz de iarbă
Ascult pe buzele mele.

Pace vouă, tei din crânguri,
Scurgeţi miere din tămâie!
Tot primesc cu zâmbet. însă
Nu-mi trebuie nimic mie.

                                1916

     Переводчик: Адриан Букуреску
     Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu