O localitate din Tracia, PRISCUPARA, a avut și are ecouri în tradițiile populare românești. Astfel, printre alte tâlcuri, P'RISC U PARA îl avea și pe acela de ”Despărțirea (Separarea) de Căldură; Plecarea Căldurii; Tăierea (Oprirea) Căldurii”; cf. rom. brișcă ”briceag; cuțit”; a împroșca; brișcă ”trăsură”; vreasc; pară (de foc); vară; abur; a opări; alban. ovore ”dogoare”. P'RISCUPARA era și un supranume al Zânei Toamnei la Traci. De aici, s-a izvodit alt tâlc, anume P'RISCUPA RA”Sfânta P'riscupa; Strălucitoarea (Minunata) P'riscupa”; cf. rom. Paraschiva; rus. Praskovia - denumirea Sfintei Paraschiva; rom. Rai; rouă; rui ”roșcovan; ciocârlie”; alban. i ri ”tânăr; nou”. Aceleiași Zâne a a Toamnei i se mai spunea și BONTAS ”Vijelioasa; Furtunoasa; Supărata”, atribute ale acestui anotimp; cf. rom. vânt; bonț ”supărare”; a se bonta ”a se supăra; a se bosumfla”; grec. penthos ”durere”. În unele dialecte tracice, BONTAS însemna și ”Cinci”, așa cum i se spunea și zilei de Vineri; cf. grec. pente ”cinci”. De aceea, atât acestei zile cât și Sfintei Paraschiva Slavii Răsăriteni îi mai spun și Piatnița ”A Cincea”, după ordinea zilelor săptămânii. Așa a apărut în calendarul nostru arhaic cultul Sfintei Vineri, cum i se mai spune Sfintei Cuvioase Paraschiva. Sărbătoarea ei, ca Zână a Toamnei, cade la mijlocul anotimpului, la 14 Brumărel.
În legendele și basmele românești, Sfânta Vineri este o bătrânică foarte credincioasă, care citește mai mereu din cărțile sfinte. De aceea, cine se naște în ziua ei are mare credință în Dumnezeu. E bine de postit Vinerea, iar celui care ține post negru îi va ajuta Dumnezeu în tot ce plănuiește. Se spune că Vinerea e cea mai mare zi din săptămână. Dacă fetele țin post în toate Vinerile, se fac frumoase, părul le crește mare și bogat, și se mărită bine. Vinerea nu se coase, nici acul să stea înfipt, că o împungi pe Sfânta Vineri. Vineri seara să nu mănânci usturoi, căci a doua zi ți se împărtășește îngerul. Nu se toarce, nu se spală rufe, nu se bărbierește, nu se tunde și nici nu se taie unghiile. Nu se fac logodne și cununii. Cui se spală pe cap îi va cădea părul. Nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, nici nu se dă cu mătura prin casă, căci îți mănâncă uliul găinile. Nu se retează stupii și nici nu se rup castraveții, căci se amărăsc. În schimb, să se semene și să se răsădească busuiocul, că va mirosi frumos!
În unele basme, Sfânta Vineri locuiește într-un codru, păzită de cățeaua Leica, cea cu dinți de oțel. Sfânta Vineri îi ajută pe Feții Frumoși și pe Ilenele Cosânzene să treacă de necazuri.
Ea are și rolul de salvatoare a sufletelor de pe Lumea Cealaltă, din focul Gheenei, dar și acela de a-i ocroti pe cei ce se roagă și se-nchină ei.
Pe Sfânta Paraschiva o prăznuiesc toți sătenii, sprea a se face bucatele, pentru a fi bogat anul ce vine.
Cum va fi vremea în ziua de Sfânta Paraschiva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Cum este ziua ei, frumoasă ori mohorâtă, așa vor fi și celelalte sărbători de peste an. Dacă toamna nu plouă până la Sfânta Paraschiva, atunci se pune iarna curând. Dimineața, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile; dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară. În ziua de Sfânta Paraschiva se face îngroparea verii, ca pe vremea Tracilor.
Adrian Bucurescu
