Dl profesor Constantin Miu, pasionat ca și mine de istorie, mi-a trimis câteva imagini cu o cutie descoperită sub un mesteacăn impunător, la o adâncime de 45-50 cm., la marginea unui sat din apropierea orașului Dortmund, din Germania, provocându-mă să traduc inscripția de pe ea. Mărturisesc că mai întâi am ezitat, dată fiind complexitatea semnelor. În scurtă vreme, textul nu mi-a mai dat pace.
Dl profesor nu știe mai multe amănunte despre cutie. Totuși, mi-am amintit că asemenea semne am mai întâlnit în cercetările privind Imperiul Atlant, așa că am atribuit obiectul Atlanților, care scriau și cu litere și cu ideograme. În plus, tocmai lucrez la un dicționar al limbii atlante, a cărei directă moștenitoare este româna.
Imperiul cu cea mai lungă durată și cu cel mai întins teritoriu din lume, practic toată planeta, era compus, după informațiile lui Platon, din zece regate. Primul își avea centrul religios, militar, cultural și politic pe actualul teritoriu al României, după cum am demonstrat într-o serie de documentare, publicate și pe Facebook. Al doilea se afla la N-V de țara noastră, rămânân de la el neamurile germanice de astăzi. O denumire de-a lui era SKANDIA ”Al Doilea”; cf. latin. secundanus ”al doilea în rang”; secundatus ”al doilea rang”; secundus ”al doilea”.O altă denumire a acestui regat era SVERIGE, etnonimul cu care Suedezii își numesc țara lor, și care vine din SVE RIGE ”Al Doilea Regat”; cf. germ. zvei ”doi”; rom. rigă; rege.
În fine, chiar actualul etnonim al Germanilor, Deutsche, provine din același numeral cardinal; cf. alban. i dyte ”al doilea; secund”.
Cultura Gârla Mare. Statuete antropomorfe feminine
Fiind vecin cu Primul Regat, cel de-al doilea va fi având foarte multe în comun cu cel dintâi, inclusiv limba, lucru ce permite accesul la inscripția de pe cutia în discuție, ale cărei semne seamănă izbitor cu cele din cultura Gârla Mare, care datează din Epoca Bronzului.
Cultura Gârla Mare. Altar
Prezint deocamdată lectura inscripției de pe cartușul din stânga, de sus în jos, numerotând rândurile:
1. O
2. LIC
3. TI
4. O
5. LID O
6. O
7. LIC
8. I BRAIADOS
Literele, separate sau în ligaturi, seamănă cu cele ale așa-zisului ”alfabet chirilic”, cu care Românii au scris până la jumătatea veacului al XIX-lea. Ideograma de pe al optulea rând înfățișează un brad, așa că am citit-o I, după crenguța aplecată spre stânga, din vârful copacului, și BRAIADOS, cum i se spunea bradului în graiul geto-dacic. Cuvântul este atestat ca nume masculin getic în cetatea Olbia. Este atestată și varianta PREIDIS, ca nume de localitate din Dacia. Și în albaneză, limbă tracică, bradului i se spune bredh.
Acum să vedem sensurile din BRAIADOS: ”Înțepător; Ace”; cf. rom. brad; a proidi ”a străpunge; a străbate”; Preda (n.); alban. bredh ”brad”; brejtes ”rozător”; ”Împungător”; cf. lituan. breidis, leton briedi, vechi prusian braydis ”cerb”; franc. broder ”a broda”; ”Ac; Vârf; Extrem”; cf. rom. brădiș ”peniță; plante erbacee acvatice foarte ramificate, formând desișuri”; brădie ”unitate de măsură pentru cereale”; vrej; ”Superioritate; Strălucire; Curățenie; Sfințenie”; cf. rom. breaz; preot; preoteasă; bradoș ”colac pentru ziua de Sfântul Toader sau pentru ziua de Măcinici”; apriat ”adevărat”; brudă ”specie de pește asemănător cu păstrăvul; ”Ardență; Patimă; Râvnire; Poftă; Nărav; Meteahnă; Șiretenie; Viclenie; Urzeală”; cf. rom. a prăji; pradă; a prăda; vrajă; latin. fraudo ”a înșela; a păgubi (pe cineva) prin înșelătorie; a frustra”; fraus, fraudis ”înșelare; înșelătorie; rea-credință; perfidie; greșeală; eroare; pagubă; daună; prejudiciu; crimă; delict”.
Așadar, textul poate fi citit astfel: O LIC TIO LIDO O LIC I BRAIADOS.
Tălmăcirea: Să păzească (să păstreze) Zeii sipetul! Să ferească (să salveze) de hoți!
Lexic:
O - formează viitorul popular - o să...;
LIC - ”a salva; a feri; a păstra”; cf. rom. leac; a lecui; latin. lacus ”vas mare; ciubăr; bazin de apă; fântână; groapă pentru păstrarea grânelor”; lego ”a încredința (o sarcină); a lăsa prin testament”;
TIO - ”Zeu; Zei”; cf. latin. Deus, grec. Theos ”Zeu; Domn; Stăpân; Dumnezeu”;
LIDO - ”cutie; casetă; sipet”; cf. rom. ladă;
O LIC - ”să ferească; să păstreze”;
I BRAIADOS - ”de hoți; de tâlhari”; cf. rom. pradă; a prăda; latin. fraudo; fraus, fraudis.
Cât despre textul din afara cartușului, poate altădată...
Adrian Bucurescu
