Toponimia Daciei: Soroca

          În strălucitoarea salbă a Nistrului

     În Nord-Estul Basarabiei, pe malul drept al râului Nistru, este situat frumosul municipiu Soroca, pe care, cu câțiva ani în urmă, am avut bucuria de a-l vizita. La întoarcere, am publicat un reportaj în cotidianul ”România liberă”, pe atunci cel mai important din țară, unde am propus ca etimologie a toponimului verbul românesc a soroci, și, între timp, am aflat și alte dovezi legate de propunerea respectivă.
     În vatra Sorocii s-au descoperit urme de așezări omenești datând încă din Paleolitic. Acestea au dăinut și în epoca bronzului precum și în cea dacică târzie. În Evul Mediu, Soroca a avut o mare importanță pentru principatul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt ridicând aici o mare cetate de lemn, în anul 1489, restaurată în forma actuală, de Petru Rareș, din piatră, cu ajutorul unor arhitecți din Ardeal, în anii 1543 - 1546. Documentar, orașul este atestat la 12 Iulie 1499, prin Costea, pârcălabul de Soroca.

     Că denumirea localității de pe malul Nistrului este curat dacică o demonstrează numele lui ASSAROCOS, fiul legendarului întemeietor al Troiei, TROS ”Cerbul”. Cum am arătat într-unul din episoadele serialului ”Istoria Atlanților”, acest ”Cerb” legendar era un supranume al împăratului Oeagrus, El și împărăteasa CALLIOPE au avut un singur fiu, pe ORFEUS, cel mai mare profet din vechimea îndepărtată. Tocmai așa se traduce ASSARACOS, ”Profetul”. Acest nume vine din AS SAR ACOS ”Cel care pre-vede; Care deschide Ochii”; cf. rom. își; latin. is ”ea”; rom. a sări; a zări; zare;; alban. sheroj ”a restabili”; rom. agă; ochi; a ochi; ochios; alban. ag ”zori”.

     Dar sintagma AS SAR ACOS a fost înțeleasă și ca ”Pe (de) Deasupra Ochilor”; cf. rom. a sări; șură; ochi; a ochi; ochios. Astfel, din *HASSARACOS româna a format termenul cozoroc ”partea de dinainte a chipiului; vizieră; partea coifului, care se ridică și se lasă pentru a vedea”. Tot așa a apărut și expresia a ține mâna cozoroc ”a face mâna streașină la ochi”. Interpretată de misticii Daciei,  expresia a căpătat și sensul de ”Cu Ochii Deasupra”; cf. rom. a sări; șură; pers. ser ”cap”; ochi. Așa se explică și straniile coifuri geto-dacice de luptă, cu ochi gravați în partea din față.

     ”A deschide Ochii” înseamnă și ”a se trezi la viață; a renaște”, iar acei ochi gravați pe coifuri urmau să le asigure ÎNVIEREA în cer a celor căzuți în luptă.

     În românește, soroc are mai multe sensuri: ”termen fixat pentru săvârșirea unor acțiuni sau pentru îndeplinirea unei obligații; interval de timp; dată la care se întâmplă ceva; rost; socoteală; orânduială; ursită; soartă; prevestire”. Este limpede că ultimul tâlc vine din SARACOS ”Pre-vedere; Profeție”. La rândul său, a soroci înseamnă ”a fixa termenul la care urmează să se efectueze un lucru; a ursi; a sorti; a descânta; a meni”. Acest tâlc vine și din SA RACOS ”Care (se) împlinește (termină); La  Termen; Cel Plin; Cel Deplin”; cf. rom. se; răgaz; rigă; rege; latin. rex ”rege; conducător; domn; bogătaș;  Totodată, toponimul se tălmăcește și prin ”Inițiere; Îndrumare; Conducere; Rânduială”; cf. rom. surguci; surugiu; sârg; șirag. Evident, cuvântul nu are absolut nicio legătură cu rus. sorok ”patruzeci” sau cu soroka ”coțofană”, după cum speră unii pan-slaviști fără de leac.
     Din toate acestea se vădește că în vatra actualului municipiu Soroca se va fi aflat un mare templu închinat marelui profet ION-ORFEUS. Un argument în acest sens îl constituie o altă veche denumire a Sorocii, anume ALCHIONA, consemnată de Bizantini. Denumirea provine din ALCH IONA ”Hramul (Sărbătoarea; Jocurile) lui Ion”; cf. rom. alca ”joc vechi, asemănător cu jocul de arșice; joc executat călare, constând în trecerea unei sulițe printr-o verigă”; de-a hâlca ”un joc de copii”; Ion - titlul voievozilor moldoveni și munteni; Ian Caloian - eroul invocat pentru ploaie; alban. hyjni ”divinitate; zeu”; ujane ”imensitate”; rom. Arcanul - dans popular asemănător cu sârba. Înseamnă că la ALCHIONA se desfășurau celebrele Mistere Orfice, adică Tainele Divine. Astfel, ALCHIONA a ajuns să însemne și ”Taine; Mistere”; cf. latin. arcano ”în taină; în secret”; arcanus ”taină; secret”. În română, ALCHIONA, din ”Taină; Mister”, înțeles ca ”Ascunziș; Adăpost”, a evoluat în iorgan ”plapumă; cuvertură”.

     Așadar, atât SARACOS cât și ALCHIONA se referă la același mare profet, cinstit și astăzi de Români ca Sfântul Ion, al cărui chip cioplit, KOG-A-ION, străjuiește Munții Bucegi.
     Soroca nu ar fi devenit un oraș atât de mare, dacă n-ar fi fost acel templu geto-dacic, pe locul căruia Ștefan cel Mare și Petru Rareș au înălțat frumoasa cetate, care, evident, are și un paraclis, aflat în turnul rectangular de la intrare.
     Întru toate acestea, Sorocii i se poate soroci, parafrazându-l pe Mihai Eminescu, la trecutu-i mare, mare viitor!

                                                                                                               Adrian Bucurescu