Mitologie românească
Ciocârliile sunt o familie de păsări cântătoare din ordinul Passeriformes, care cuprinde 92 de specii cu corpul de dimensiune mijlocie sau mică. Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă și își fac pe sol cuibul care conține aproximativ șase ouă pestrițe.
Ciocârlanul (Galerida cristata) mai este cunoscut și sub numele de ciocârlia moțată, grație penajului din creștetul capului, ridicat ca o creastă. Datorită acestei creste, Geto-Dacii îi spuneau S-KORYLO ”Cu Coroană; Cel Încoronat”; cf. rom. se; rus. s, so ”cu”; latin. corolla ”coroniță”; alban. kurore ”coroană; cunună”; slav. kral' ”rege; împărat; domnitor”; rom. ciocârlie. În onomastica românească, apare și numele de familie Ciocârlie.
O legendă românească spune că barza a hotărât să rămână iarna, pentru a vedea și ea cum e frigul. Când se lumină de ziuă, barza se trezi înghețată și flămândă. După un timp, ciripi un ciocârlan. Atunci, barza l-a lovit cu ciocul în cap și i-a scos penele țugui în creștet. Și de atunci, barza nu mai întârzie iarna la noi, ca să nu înghețe, iar ciocârlanul a rămas cu moțul pe cap.
Iată o ghicitoare sugerând ciocârlia:
Către Soare se avântă
Dimineața-n zori și cântă.
În același sens, o altă legendă explică de ce ciocârlia cântă numai în văzduh și nu pe crengile copacilor sau în grâu. Cică demult-demultă, într-o țară îndepărtată, se afla un palat în care trăia o prințesă nespus de frumoasă, cu numele de Lia, și această prințesă era încuiată în palat de tatăl său, pentru a nu fi răpită de zmeii cei răi, care furau fecioare. Într-o zi, împăratul chemă pețitori la curte, pentru că venise vremea ca fiica lui să se mărite. Însă Lia nu vroia să se mărite cu nimeni, și sttătea cât era ziua de lungă privind la Soare printr-o ferestruică și cânta nespus de frumos. Trecu multă vreme, și veni toamna, iar lucrurile păreau să-și fi ieșit din fire, deoarece Soarele, plăcându-i și lui domnița, apunea tot mai târziu. Văzând aceasta, muma Soarelui îl urmări pe fiul său și văzu frumoasa domniță, la care el se oprea în fiecare seară și uita să mai apună. Cu părere de rău, muma Soarelui o prefăcu pe frumoasa fată în ciocârlie.
În folclor, ciocârliei îi sunt consacrate mai multe cântece, printre care și acesta:
Lie, Lie,
Ciocârlie,
Zbori în Soare
Cântătoare
Și revină
Din lumină
Pe pământ
Cu dulce cânt!
Adrian Bucurescu
