Laolaltă cu fostele temple rupestre de la Cetățuia - Negru Vodă și Nămăiești, și cel de la Corbii de Piatră, jud. Argeș se află în vârful așa numitului ”Triunghi Sacru Getic”. Deși distorsionat, rolul acestor temple ale străbunilor s-a păstrat, ele fiind acum mânăstiri ortodoxe.
Templul de la Corbii de Piatră a fost săpat în peretele masiv de stâncă, înalt de aproximativ 30 m și lung de 14,5 m. Mărturisind o credință străveche, biserica de acolo este singura din România care are două altare funcționale pe același naos. În fața ei, stă neclintită stânca de pe care erau trimiși solii la Zalmoxis, având și șanțul de scurgere a sângelui lor, tribut oferit pământului spre rodire. Am fost profund emoționat în fața acelei stânci, care se vede în stânga fotografiei, jos.
Mare trebuie să fi fost credința strămoșilor în Zalmoxis, de vreme ce se întreceau să obțină cinstea de a fi trimiși la Cer.
Ei bine, cu ani în urmă, prof. Ioan Andreescu a descoperit în perimetrul templului de la Corbii de Piatră un meteorit gravat cu o inscripție pe brâu și cu câte o hartă pe cele două suprafețe. Fiind pogorât din cer, cu siguranță meteoritul era considerat o piatră sacră.
Semnele inscripției apar și pe stâncile de la poalele templului Cetățuia - Negru Vodă. Comparând cu alte alfabete antice și cu termenii geto-dacici, am ajuns la următoarea lectură:
EV ME AL KYN MEGHER VATE AS IAP POL ARCO DA BARA? NALAK SIS DA VAISTRO. NANIS VIET EV CORN! LA HIMAI PHILIP LAXIN CORYV INDAS!
Tălmăcirea: ”La Mine oare cine urcă, mânându-și calul peste Arcul de Foc? Voinicul ales de voi. Mărite, cântă din corn! Din Cer ploaia să cadă, ca să se învioreze plantele!”
Cu una din hărțile de pe piatra sacră, care înfățișează cetatea Netindava, unde S-au născut Gemenii Divini, am ilustrat coperta ultimei ediții a volumului ”Dacia Secretă”.
Sintagma ARCO DA BARA ”Arcul de Foc” denumea Curcubeul, podul ceresc peste care nu puteau trece decât Zeii și Eroii, alții decât ei fiind arși.
Desigur, textul de pe piatra cerească era cântat de preoți în timpul ceremoniei de jertfă.
Cum era specificul limbii trace, un cuvânt își schimba sensul după cum era rostit. Așa s-a întâmplat și cu termenul CORYV, din textul de mai sus, care putea fi înțeles și ca ”Jertfa; Înțeparea; Gravarea; Tăierea; Sfâșierea”; cf. CARPI - un trib dacic; rom. corb; grapă; herb ”stemă; blazon”; a crăpa; hârb; a se hârbui; latin. harpe ”sabie curbată; iatagan; seceră”; Gryps ”Grifon”; rus. krov' ”sânge”. Alt sens venea din COR YV ”Piatra Sfântă”; cf. alban. gur ”piatră”; slav. gora ”munte”; rom. ava ”termen adresat unui călugăr cu grad mai mare sau mai în vârstă”; latin. abbas ”abate; egumen”; avus ”strămoș”. Cu trecerea timpului, prin etimologii populare, din CORYV a apărut straniul toponim Corbii de Piatră.
Ca să mă lămuresc mai bine, pe când eram la ”România liberă”, am fost acolo în documentare de două ori; așadar, am cercetat chiar la fața locului. Sacralitatea locului este întregită și de frumusețea deosebită a peisajului de acolo.
Adrian Bucurescu
