Lin mai lin, pajură, lin!
Abia mă mai țin.
Părul îmi flutură și mi-e frig
de bătaia aripilor.
Să ne odihnim pe acel dig
care taie apa de foc!
Lin mai lin, pajură, lin!
Nu mai am carne să-ți dau.
Nu mi-a mai rămas decât un ochi
cu care vreau să văd
până unde au sărit stropii
din sângele Mântuitorului.
Vor fi înroșit
poarta Raiului?
Adrian Bucurescu
