În nisipul din geamurile aburite
Florile de gheață și-au înfipt rădăcinile.
Norii strecoară prin surele site
Fulgi de nea. În stupi tresar albinele.
La gardul grădinii viforul fornăie,
Pe când poarta de aur o zgreapțănă
Pisoiul de porțelan și miorlăie.
Iarna la oglindă se piaptănă.
Iezii sug țurțuri pufoși și dulci
Din ugerele caprelor de gheață.
E vremea, menestrele, să te culci
Și visele să te umple de viață.
Nu visa cum era pe Pământ,
Când aveai părinți, frați și surori,
Căci nu degeaba prin jurământ
Te-ai legat că-n lut nu mai pogori!
Adrian Bucurescu
