"О Боже, Боже, эта глубь..." / "O, Doamne, Doamne, acest adânc..."
O, Doamne, Doamne, acest adânc
E pântecul Tău azuriu.
În gura Caspicii, ca un buric,
Se arată Soarele auriu.
La cârlige de stele înnozi aţă,
Şi, pescuind, pe noi ne prinzi,
Şi ca în vârşe zile arunci
Într-ale lacurilor oglinzi.
Dar îm strâmta plasă pescărească
Somnul prins nu se lasă.
Nu mă tragi cu al zării năvod
În a Ta liniştită casă.
Pogoară pe pământ fără straie,
Genunea apelor tulburând,
Clocotitor ca smoala, răsăritul
Pe trupurile noastre vărsând!
Să ardă buzele focului
Lumeasca grozăvie şi ruşine,
Şi-n schitul Tău albastru din crâng,
Ca pe hulubi, spală-mă şi pe mine!
1919
Переводчик: Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
