O getă, o adevărată getă,
odraslă a noastră,
a meleagurilor noastre,
a înfloritului acesta pământ,
la ivirea Stelei
în Stea mi-a citit
despre sufletul inspirat,
despre sufletul osândit,
despre sufletul ceresc
al Divinului Brit.
Oh, tu ești o getă,
o adevărată getă,
nu ești Zoroastru
citind rece
în recele Astru.
Dacă înfiorată-i simțirea
de cumplitul fior,
spune-mi cine,
cine-i cumplitul:
Mai am un singur dor.
Emil Botta, ”Un dor fără sațiu”, Editura Eminescu, 1978
