Trandafiri din Netindava

     Moment zgubilitic

          Fiind băiet, prin gări cutreieram

Când m-am născut, în jur pocneau butoaie
Şi popa-n ţuică fiartă m-a scăldat
Şi Dumnezeu a dat cu vin o ploaie
Şi megieşii toţi s-or îmbătat.

Pe toţi i-au dus la dezalcolizare,
Pe mine într-o gară m-au uitat
Şi-un gabor ce-avea gradul foarte mare
La casa de copii m-a transportat.

Dar pedagogii ne cafteau întruna;
I-am părăsit, că nu-mi erau pe plac.
Iar într-o zi, o fată, ca nebuna,
M-a învăţat să iau aurolac.

Mămuca e acum patroană mare,
Tătuca este secretar de stat,
Dar io nu am mărunt nici de-o ţigare,
Aurolacul mi s-a confiscat.

Io ştiu ce-a hi mai bine pentru mine:
Să-nceapă brusc o ploaie cu cârnaţi,
Iar România o s-o ducă bine
Când porcii vor zbura peste Carpaţi.

                        Adrian Bucurescu