Universul magic
Toate semințiile pământului au avut, iar unele încă mai au procedee asemănătoare ori chiar identice în ce privește răul sau chiar moartea dușmanului de la distanță. Totuși, pentru că aceste acte fac parte din magia neagră, puțini sunt aceia care se încumetă să le întrebuințeze. Unul din cele mai răspândite mijloace de a-ți îmbolnăvi sau suprima dușmanul de la distanță este confecționarea unei păpuși de ceară, de cârpe, din fire de ață etc., care să-l reprezinte. Acest procedeu este consemnat încă de la Vergilius, Ovidius și alți autori antici.
Cel ce vrea să trimită răul face o imagine din ceară a dușmanului ori, dacă nu se pricepe, apelează la un vrăjitor sau la o vrăjitoare. În ceară se pun fire de păr, unghii de la cel vizat și se descântă după treapta de rău care se urmărește. Dacă păpușa e înțepată, dușmanul simte dureri; dacă e îngropată, dușmanul este destinat morții.
Păpușile se confecționează și pentru farmecul de ursită. Astfel, fata care vrea să se mărite cu un tânăr pe care a pus ochii ia pe furiș de la el o șuviță de păr, tăieturi de unghii și un fir din veșmintele acestuia, pe care le amestecă în chipul lui de ceară, după care bate păpușa cu un bici miniatural, descântând:
Ursite, ursite al meu,
Numai pe tine te doresc eu!
Unde-i fi, cu bici de foc te plesnesc,
La pământ te trântesc,
La mine te pornesc.
Te plesnesc cu lemn de soc,
Să vii prin foc,
Să nu-ți afli loc.
Te plesnesc cu lemn de arțar,
Să vii ca un călușar,
Tare ca vântul,
Iute ca gândul,
Peste codri, văi și munți,
Peste ape fără punți,
Te plesnesc cu lemn de alun,
Să vii ca un nebun,
C-așa poftesc eu:
Să arzi de dorul meu.
Când o vrăjitoare vrea să-l salveze pe cel căruia i s-au făcut farmece, îl aduce în fața unui vas cu apă neîncepută, ca să privească înăuntru până ce apare chipul celui (celei) ce i-a trimis răul. Atunci vrăjitoarea aruncă un cuțit asupra imaginii și farmecele se destramă.
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu