Farmecul descântecelor
În descântece se întrebuințează sau sunt invocate obiecte diferite. Astfel, pentru deochi se sting cărbuni în apă neîncepută. Cu banul se descântă de albeață:
Cu para te-am descântat,
Albeața din ochi ți-am luat,
Cu para eu am tăiat-o,
În mare am aruncat-o,
Și N. a rămas curat,
Luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca steaua în cer,
Ca roua în câmp.
De apucat se descântă cu pieptăni, ca în acest descântec din Păstrăveni, jud. Neamț:
Nu descleșt pieptenii
Ci descleșt strânsoarea
De 99 închieturile,
Să rămâie copilul sănătos,
Ca Dumnezeu care l-a făcut
Și ca maică-sa care l-a născut.
Răsurile de pe căpistere se întrebuințează în descântecele de bubă:
M-am dus la vrăjitoarea N.
Și m-a descântat cu răsuri după căpistere,
De vârf au luat,
De rădăcină au picat
Și au secat.
Buba poate fi alungată cu mai multe obiecte, ca în acest descântec din Lunca Cernii de Sus, jud. Hunedoara:
Că io m-oi dușe în lume
Și în țară
Și-oi ridica nouă ficiori
Cu nouă furcerele,
Cu nouă toporele,
Cu nouă sfrederele,
Cu nouă dălți,
Cu nouă bărzi,
Cu nouă săbii.
Cu furcerele vom înțăpa,
Cu toporele vom ciocârți,
Cu sfredelile vom sfredeli,
Cu dălțile vom dăltui,
Cu bărzile vom bărdui,
Cu săbiile te vom săcui,
Și p-a voastă voie n-o fi.
Într-un descântec de șarpe, căruia în Maramureș i se spune și gândac, se întrebuințează turtă de cenușă și lapte de cătușă:
Leac, leac,
Mușcătură de gândac.
Șeade o fată răsturnată
Sub un stan de piatră.
Lucru ce-l lucra?
Făcea la șarpe de mâncare:
Turtă de cenușă,
Lapte de cătușă.
Cum mâncară,
În loc crăpară.
Cum băură,
În loc plesniră.
Piperul negru, pucioasa și rachiul se folosesc în descântecele de vifor. În descântecele de izdat se întrebuințează crucea și tămâia:
La cap, cap de ligan,
La piept, crucea mănăstirii,
La inimă, inimă de vidră,
La picioare, picioare de drac.
Dracul a crăpat,
Inima lui N. i-a alinat.
Cu tămâia l-am tămâiat,
Cu limba l-am descântat,
Peste 99 de încurături de cal
L-am aruncat,
Cu crucea l-am depărtat.
Adrian Bucurescu
