Aethicus Histrianul a fost un scriitor get, originar din Histria, care ne-a lăsat o importantă operă în limba latină. A trăit între secolele IV și V. În lucrarea ”Chosmographia”, Aethicus prezintă un alfabet, precum și denumirile getice ale literelor acestuia. Pentru a fi memorate mai ușor, numele literelor au fost ordonate în versuri, care, la rândul lor, sunt proverbe. Iată stihurile histriene:
ALAMONI BECAH CATHU
DELFOY EFOTHU FOMETHU
GARPHOU HETHMU IOSITHU
KAITHU LETHFU MALOTHY
NABALETH OZECHI CHORIZECH
PHYTHYRIN SALATHI INTHALECH
THOTHYMOS AZATHOT REQUE YRCHONI ZOTHYCHIN
Traducerea:
”Să învățăm literele toate! Hărnicia alungă sărăcia. Graba strică judecata. Terapia învinge boala. Necuratul îndeamnă la rele. La bătrânețe acumulezi (dobândești) experiență (știință); Într-al zecelea răstimp băutura se oprește din gâlgâit (bolborosit)”.
Lexic:
ALAMONI - ”a (se) lumina; a învăța”; cf. rom. lume (arh.) ”lumină; piatră prețioasă strălucitoare, fixată într-un inel sau în capătul unui ac”; lumină; a (se) lumina; liman; alamă; Aliman (n.); latin. alumnus ”discipol; elev”;
BECHAH - ”litere; slove”; cf. rom. buche (arh.) ”literă; slovă”; buchii ”litere; alfabet; rânduri scrise”; germ. Buch, engl. book ”carte”;
CATHU - ”tot; întreg”; cf. rom. gata; a găta; alban. i gjithe ”tot; întreg”;
DELFOY - ”curățenie; cinste; vrednicie”; cf. rom. dalb ”alb; curat; imaculat; limpede; zori de zi; atrăgător; minunat”; dolfă ”cățea ciobănească de pază”; dulf ”delfin”;
EFFOTHU - ”a alunga; a îndepărta”; cf. rom. a (se) abate; latin. abbaeto ”a se depărta”; evado ”a ieși din; a trece (dincolo de); a lăsa în urmă; a scăpa de”; evito ”a se feri (de); a evita”;
FOMETHU - ”foamete”;
GARPHOU - ”grabă; iuțeală; repezeală”; cf. rom. grabă; a (se) grăbi; crap; Griva, Grivei - nume de câini;
HETHMU - ”a strica; a crăpa; a rupe; a tăia; a toca”; cf. rom. chițimie ”cocioabă”; cazma; ghiudem; grec. khasma ”crăpătură”;
IOSITHU - ”judecată; cumpăt”; cf. rom. ostoi ”potolire”; a (se) ostoi ”a (se) potoli; a (se) calma; a (se) liniști”; latin. iustus ”care respectă dreptatea; drept; echitabil; conform cu legile; conform cu uzanțele, just; legitim”;
KAITHU - ”terapie; tratament”; cf. rom. a căuta ”a purta de grijă (unui bolnav); a se îngriji de...; a cerceta; a examina”;
LETHFU - ”a bate; a alunga; a lovi; a tăia”; cf. rom. lodbă ”bucată lungă de lemn despicată”; a răzbi; litvă ”liftă”; retevei ”scatoalcă; lovitură; bătaie”;
MALOTHY - ”răutate; boală; rană; sfărâmătură”; cf. rom. meliță; a melița; moloz; latin. malitia ”răutate; ticăloșie; nemernicie; sterilitate”;
NABALETH - ”necurat; rău; primejdios”; cf. rom. îmbălat; năvlac ”care dă năvală, lacom să apuce”; năpârcă; Nefârtate - poreclă a Diavolului; alban. nepertke ”năpârcă”;
OZECHI - ”a îndemna; a îmboldi; a ispiti; a împinge; a împunge”; cf. rom. a ușchi ”a înnebuni; a sminti; a pleca brusc dintr-un loc”; ojoc, ojog ”cociorvă; om decăzut din punct de vedere moral”; hoașcă; ucrain. hoșka ”viperă”; rus. iazîk ”limbă”;
CHORIZECH - ”rău; rană; usturime; roadere”; cf. rom. harțag; horceag ”praz”; hârciog ”mamifer rozător; guzgan; mârțoagă; hoț de locuințe”;
PHYTHYRIN - ”bătrânețe”; cf. rom. bătrân; latin. veteranus ”vechi în serviciu; veteran; bătrân”;
SALATHI - ”a acumula; a dobândi; a obține”; cf. rom. salt; a sălta; latin. solidus ”solid; tare; masiv; compact; ferm; temeinic; adevărat; veritabil; real”; solido ”a întări; a consolida”; solidum ”totalitate a unei sume”;
INTHALECH - ”experiență; știință”; cf. rom. a înțelege;
THOTHYMOS ”al zecelea; decimă”; cf. rom. dijmă ”dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți”; latin. decima, germ. dezemo ”o zecime; a zecea parte”;
AZATHOT - ”răstimp; perioadă; lună calendaristică”; cf. rom. astăzi. * Autorul se referă la luna Octombrie, când vinul din butoaie încetează să mai fiarbă.
REQUE - ”băutură; licoare; lichid”; cf. rom. rachiu, răchie; alban. raki ”rachiu”; rreke ”pârâu; gârlă”; slav. reka ”râu”;
YRCHONI - ”a bolborosi; a gâlgâi”; cf. rom. a horcăni ”a horcăi; a hârcâi; a sforăi”;
ZOTYCHIN ”a înceta; a se opri”; cf. rom. a zăticni ”a se opri; a se întrerupe; a împiedica”.
Chiar dacă textul e dezlegat, enigmele persistă. S-a mai scris ceva în literese respective? Dacă da, unde se află? Au fost distruse, ca și multe altele, textele scrise în acest alfabet? Dacă da, de ce?
Adrian Bucurescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu