luni, 18 septembrie 2017

Soldat lăsat la vatră






Linu-i lin și iară lin,
Astăzi cerul e de ton senin.

Scârțâie cumpăna fântânii,
La marginea strâmbă a stânii.

Câinii simt miros de lup și latră,
Iar eu, soldatul lăsat la vatră,

Stau întins în iarba pufoasă,
Neatinsă de coasă.

De lupi și de urși nici că-mi pasă,
C-aveam o mândră frumoasă,

Cu ochii mari, sprâncene arcuite,
Și acuși se găsi să se mărite,

Că i s-a urât de așteptat
Și de scrisorile de la soldat.

Dragostea mea, după tine
Nu-mi pare nici rău nici bine.

Mi-am găsit una și mai frumoasă,
Care tocmai vine de la coasă

Și  glumește cu mine, duglișul,
Fluturându-mi în față tăișul.


                             Adrian Bucurescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu