Eroii Divini

          Mistere Zalmoxiene

     Chipul Tânărului Zeu

     Povesteau Geții că, încă din copilărie,  Apollon-Zalmoxis a avut în grijă turma de oi a părinților Săi adoptivi, Sabadios și Lupo. Așa a ajuns tânărul zeu eroul principal al celebrei noastre balade ”Miorița”, prezentă în toate ținuturile românești, de la Nistru până la Tisa și în toată Peninsula Balcanică, și așa ni s-a păstrat și celebrul Său chip:

Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut,
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Fețișoara lui,
Spuma laptelui;
Mustăcioara lui,
Spicul grâului;
Perișorul lui,
Peana corbului;
Ochișorii lui,
Mura câmpului.

     Norocul face ca, pe malul apusean al Lacului Sărățuica, adică exact pe locul unde S-au născut Gemenii Divini, să fie descoperită, în anul 1985, o statuetă ecvestră, de bronz aurit, reprezentându-L pe Eroul Sfânt al Geților. Viteazul are în mâna dreaptă cornul de Crainic Ceresc, iar cu stânga ține frâul calului. La șoldul stâng poartă o sabie mare, dreaptă. Are mustață și plete, așa cum e descris în ”Miorița”.

     Zăpada Mieilor

     Uneori, chiar și în luna lui Prier, când sunt pomii în floare, mai vine câte o ninsoare, zisă în popor Zăpada Mieilor. Ca de obicei în mitofolclorul nostru, dezlegarea tainelor sacre se află în cultura Daciei. Astfel, pe o cărămidă descoperită în ruinele cetății Drobeta sunt înscrise două versuri:

CONCINNA
NALEINNA

     Textul se poate citi și înțelege în mai multe feluri. 1. CON CIN NA NAL EINNA ”Aproape de Cină, Zăpada Mieilor s-a pornit”; cf. rom. cam; ital. con ”cu”; rom. cină; nea; n'iel (pop.) ”miel”; arom. n'iel, meglenorom. n'iel ”miel”; latin. agnellus ”miel”;  rom. a ini (reg.) ”a veni”; grec. ion ”care merge”.

     Dar NAL înseamnă și ”Sunet; Veste; Profeție; Minune; Farmec”; cf. rom. nai; noi ”cenușă, cărbuni, frunze etc., care intră în compoziția unor leacuri băbești”; a lua noi ”a lua apă neîncepută pentru descântece și leacuri băbești”; nor; nur; latin. nola ”clopoțel”; alban. nur ”grație; farmec”.
     2. Așadar, CON CIN NA NAL EINNA mai înseamnă și ”Aproape de Cină, o Zăpadă Fermecată s-a pornit”.

     Cina cea de Taină

     În românește, taină are mai multe sensuri: ”mister; secret; sacrament; minune; miracol; poveste minunată; meșteșug; conversație secretă”. A sta de taină înseamnă ”a sta de vorbă; a sta la taifas”. Așadar, se poate presupune că, la legendara Cină de Taină, Geții puneau la cale insurecția armată împotriva Scyților care stăpâneau o mare parte din țară.
     La sfat a fost invitată și Marea Preoteasă, Artemis, Sora Geamănă a lui Apollon,. Iată ce mai zice textul de la Drobeta: 3. CON CIN NA NAL EIN'NA ”Mai-Marii (Bătrânii) Neamului au poftit-O și pe Proorocița  Cea Dintâi (Conducătoare)”; cf. rom. conul; coana; conac; germ. Konig, engl. king ”rege”; engl. Queen ”regină”; latin. canus ”alb-argintiu; cenușiu; sur; cărunt; vechi; venerabil”; tătar. han ”domn; conducător”; rom. cin ”poziție socială (înaltă); rang; clasă, funcție; ordin preoțesc sau călugăresc”; na! ”primește!; poftește!”; latin. nala ”clopoțel”; rom. una; nană; anin (bot.); germ. ein ”unu; una”;; latin. Iuno, Iunonis ”Iunona, sora și soția lui Jupiter, zeul suprem la Romani”; nonna ”călugăriță”; sumer. Inanna - zeița cea mai cunoscută din anticul Orient Apropiat, dar și cea mai ambiguă.

     Marele inițiat Leonardo da Vinci stârnește și astăzi polemici în jurul celebrului său tablou, Cina cea de Taină, prin prezența tinerei și frumoasei Artemis în dreapta Fratelui Ei Geamăn, într-un palat, în mijlocul nobililor geți. Astfel, sub nasul Inchiziției, a fost zugrăvit unul dintre cele mai frumoase tablouri zalmoxiene! Ave Leonardo!

     Păstorul Sfânt și Mioara Năzdrăvană

     Printre altele, ZAL MOK SIS înseamnă ”Cel mai Vrednic Mag (Monah); Cel mai Strălucit Vestitor (Crainic; Profet)”; cf. rom. zare; jar; grec. zelos, latin. zelus ”zel”; alban. zile ”clopoțel; talangă”; latin.  magus ”preot persan”; rom. sus; sanscr. moksha ”eliberare din ciclul existenței”; rom. zalmoș (reg.) ”pască”.
     Zalmoxis a fost și conducătorul Geților, apoi al tuturor Tracilor. De aceea a mai fost numit și BASTAREUS ”Supremul; Conducătorul; Îndrumătorul; Luminatul; Istețul; Vrednicul; Bogatul; Puternicul”; cf. rom. păstor; pestră ”doică”; vistier; biștar(i) ”bani”; buiestru; puzderie; a (se) păstra; Bistrița (râu); arom. piștirei ”stânci”; alban. i paster ”curat; pur”; pastroj ”a curăța”; pishtar ”sfeșnic; policandru”; veshtull ”vâsc”; veshtar ”inteligent”; hitit. westaras ”păstor”.
     Toate calitățile din BASTAREUS sunt pomenite și în ”Miorița”:

Că-i mai ortoman
Și-are oi mai multe,
Mândre și cornute,
Și cai învățați
Și câni mai bărbați.


     BASTAREUS era și numele unui comandant al Tracilor Paioni.
     Din toate acestea se vede că păstorul din ”Miorița” este Însuși Apollon. Iată-L reprezentat cu oile pe o gemă de onix descoperită la Potaissa, actualmente Turda:

     Inscripția de pe gemă este aceasta: ICHO YS ”Prevestirea (Arătarea) Primejdiei”; cf. rom. iaca! latin. echo ”ecou”; alb. josh ”a momi; a seduce; a ispiti”. Ca de obicei în literatura dacică, inscripția mai putea fi citită și ICHTHYS, ce se traduce prin ”Jalea; Suspinul; Durerea; Patimile”; cf. rom. aht ”oftat; suspin; durere; suferință; chin; jale; patimă”.
     Ajungem astfel la încă o tălmăcire a inscripției de la Drobeta, referitoare la Mioara Prevestitoare:
4. CONCHIN NA NAL EINNA ”Să suspine (să țipe) deodată Mioara a început”; cf. rom. a gânguni ”a gângăvi”; a gunguni ”a gânguri”; a chencăni  ”a urla”; na! - exclamație de surprindere; n'ială ”mioară; oaie tânără”; unu; germ. ein ”unu”.
     Cine era de fapt Miorița ne lămuresc unele variante ale baladei:

- Neagră miorea,
Surioara mea,
Tu mie să-mi spui tot!

              *
          *      *

- Oaie surioară,
Dragă bălăioară...

              *
          *      *
- Mioriță-mioară,
A mea surioară,
De ești năzdrăvană,
Cum știi de bună samă...

      E destul de limpede? Miorița este Însăși Artemis, Sora lui Apollon! Ea își vestește Fratele că se pune la cale uciderea Lui!

     Lupta cu Demonii

     Pe gema de la Potaissa apar și dușmanii Zeului, Pythagoras, regele Scyților cotropitori, și Ydata, o slugă a acestuia din urmă. Textele de la Sinaia spun clar că regele Scyților se numea PYTHA-GORAS ”Fiară Grasă; Animal Puternic”; cf. rom. vită; boaită; a făta; gras; gros; engl., franc. pedigree ”pedigriu”. Geții îl mai numeau și PYRGOS, cu varianta PARG, ”Porcul”. Acest Scyth nu are nicio legătură cu celebrul filosof grec de mai târziu, dar de aici s-a zvonit că Zalmoxis a fost sclavul lui Pythagoras!!! Adevărul este că a fost o vreme doar supusul Scyților, pe care în cele din urmă i-a biruit!
     Tot pe gema de la Potaissa, Scythul Pythagoras este înfățișat ca un animal monstruos, ca un balaur. La rândul său, slugoiul regelui scyth apare căzând în apă dintr-o corabie, căci numele lui, YDATA se traduce și ”Cel din Apă”; cf. rom. ud; a (se) uda; udat; alban. ujt ”apă”. Acesta este cel care L-a asasinat pe Apollon,  la porunca lui Pythagoras. Y DATA înseamnă și ”Ucigașul”; cf. rom. Dițoaica (pop.) ”Moartea”; alban zeze ”doliu”; engl. death ”moarte”. Din el a fost imaginat Iuda, trădătorul din ”Noul Testament”! În mitofolclorul nostru, Dracul mai este numit și Cel-din-Apă, Cel-din-Baltă, Cel-din-Lac și Moș Apeș.
     Atenție: ciobanul din ”Miorița” nu se teme de luptă! Presupunerea ”Și de-o fi să mor” este condițională! De altfel, în unele texte getice se spune că Zalmoxis a fost ucis în somn, iar în altele că a fost săgetat sau înjunghiat din spate.
     Dușmanii Zeului sunt înfățișați și pe un coif getic, descoperit la Agighiol, județul Tulcea. Apollon, căruia I se mai spunea și BASSAREUS, adică ”Pajura; Vulturul”, are în plisc un pește, simbolizându-l pe ”Cel din Apă” și un porc în ghiare, simbolizându-l pe Pythagoras.

     Cert este că, înainte de a se pune la cale uciderea Lui prin viclenie, Eroul Get se mai luptase cu Pythagoras în luptă dreaptă, așa cum, de multe ori, și eroii basmelor românești se bat cu zmeii. Victoria lui Apollon asupra ”Animalului Gras” a rămas în mitografia tracică și sub denumirea de S-PARG-APISES ”Înfrângerea (Frângerea; Înțeparea; Trântirea) Porcului”; cf. rom. se; porc; a obosi; apus; a apăsa; a pisa; a buși; latin. abyssus ”abis; prăpastie”; apis ”albină”. Evenimentul a avut loc lângă o baltă aflată la poalele Colinei Sacre, în vatra satului Sărățeni, din județul Ialomița. De la S-PARG-APISES bălții i-a rămas până astăzi denumirea de Șopârca. SPARGAPISES era și numele unui  general massaget, fiul celebrei regine Tomyris.
     Că Zeul Geților a fost ucis, inspirând și legendele din ”Noul Testament”, se vede și dintr-o polemică purtată de Sfântul Origenes: ”Apoi, fiindcă noi (creștinii - n.n.) cinstim pe cel prins și mort, cum spune Celsus, el crede că noi am făcut la fel ca Geții care cinstesc pe Zalmoxis”.
     Quod erat demonstrandum!

                                                                                                                 Adrian Bucurescu