Navigatorii Astrali din Dobrogea
Renumiții noștri Carpați, plini de locuri sacre, își trag numele direct din limba Geto-Dacilor, unde li se spunea CAR-PATOS, care înseamnă ”Spre (în; din) Înaltul Cerului; Care se ridică la Cer”; cf. rom.
har;
cer; lat.
caelus ”cer”; rom,
bade;
vad;
vodă;
butaș; rus.
ptița ”pasăre”. Din aceste tâlcuri, s-au desprins și cele de ”Înălțare; Pornire; Ridicare; Zbor; Plutire; Înot; Navigație”; cf. rom.
crivat ”pat”;
crivăț;
carabăț ”larvă acvatică a unor insecte”;
calafat ”material cu care se etanșează bărcile; a călăfătui; Calafat - port la Dunăre; franc.
crevette ”crevete”; ital.
corvetta ”corvetă; navă de război”, Cu siguranță,
Carpații erau Olympul Geto-Dacilor.
Sinonimă cu CARPATOS era străvechea denumire a Mangaliei de astăzi, A CHER-VETIS. Dar atât CAR-PATOS cât și A CHER-VETIS mai aveau și sensul de ”Oaspeții din Cer; Musafirii de Sus; Din Slava Cerului; Cinstiții (Slăviții) de Sus”; cf. rom.
cer;
har;
viteaz; lat.
herus ”domn; stăpân”; germ.
Herr ”domn”; lat.
in-vito ”a invita; a ospăta; a trata bine; a îmbia; a îndemna; a încuraja”.
Ruinele vechiului port Achervetis - Callatis
Denumirea ulterioară, CAL LATIS se referă și ea la ”Navigație”, însemnând și ”Vas Mare; Vas Plutitor; Nave Cerești”; cf. rom.
schelă ”port; debarcader”; franc.
cale ”cală, încăpere sub puntea inferioară a navei; instalație portuară”; franc.
quille, oland.
kiel ”chilă, o parte a navei”; rom.
lat;
a (
se) lăți; grec.
lotos, lat.
lotus ”lotus, nufăr de Egipt”; rus.
letati ”a zbura”; rom.
găleată; ital.
goeletta ”vas mare pentru bere”; franc.
goelette ”goeletă”. Ulterior, româna a format din CALLATIS, cu sensurile de ”Navigație; Plutire, Zbor; Pasăre”,
galiță ”pasăre; orătanie” și
cloță ”cloșcă”. Pentru atribuirea vechiului port Atlanților stau mărturie impunătoarele ruine submarine din fața actualului municipiu Mangalia.
Aliniamente pentru orientarea navelor spațiale, încă nedescifrate, constând într-o droaie de tumuli, se află și pe teritoriul fostei cetăți Histria, care de asemenea era și port la Marea Neagră.
Ruinele cetății Histria
Și acest toponim se referă la Musafirii din Cer, căci H-IST-RIA înseamnă literal ”Care sunt din Cer; Care aparțin(e) Paradisului”; cf. rom.
că;
este;
Rai; egipt.
Ra - Zeul Soarelui. De aici, latina a moștenit
astrum ”stea; astru; constelație; cer; înaltul cerului; nemurire”, iar daco-româna,
gușter, șopârlă cu spatele verde-gălbui sau verde-smarald, cu numeroase puncte, fiecare solz având câte o pată neagră. De bună seamă, HISTRIA, cu sensul de ”Înstelare”, a devenit
gușter, de la aceste puncte ale șopârlei respective, care este și endemică locului, numindu-se științific
Lacerta trilineata dobrogica.
Înstelatul gușter dobrogean
Înrudit etimologic cu gușter este și regionalismul
chistrui ”pistrui”, de unde, prin hipercorectitudine, româna a format și
pestriț.
Despre navele spațiale care zburau cândva pe deasupra Dobrogei, adică pe deasupra centrului Atlantidei, mărturisesc și alte toponime antice, ca de pildă AEGYSSUS, cum se numea Tulcea de astăzi. AEGYSSUS este o variantă la AEGYPTUS ”Egipt”, iar sensul i se ghicește din AEG YS SUS ”Vase (Nave) de Sus; Corăbii pe Sus”; cf. rom.
iagă,
oiagă,
uiagă ”vas de sticlă; clondir”; ș-
aică ”luntre; barcă”;
sus.
Adrian Bucurescu
