miercuri, 26 octombrie 2016
Сергей Есенин / Serghei Esenin
"Отговорила роща золотая..." / "Mesteceni aurii sporovăiau..."
Mesteceni aurii sporovăiau
Cu vesel glas; cocorii peste grui
Zburând cu-amărăciune se-nălţau
Fără să poarte grija nimănui.
De ce s-o poarte? Că doar fiecare
Prin lume trecem şi plecăm curând.
Pe toţi ne cheamă cânepiştea-n zare
Cu-o uriaşă Lună peste prund.
Stau singur în câmpie, la răscruce,
Iar vântul pe cocori i-mpinge-n sus,
Şi mi-amintesc de tinereţea dulce,
Dar nu regret nimic din ce s-a dus.
Eu anii irosiţi nu-i plâng acum,
Nici flori de liliac înmiresmate.
Scoruşul arde ca un rug la drum,
Însă pe nimeni a-ncălzi nu poate.
Ciorchinii de scoruş nu se pârlesc,
Nu piere iarba de îngălbenire;
Precum de frunze pomii se lipsesc,
Scutur şi eu cuvinte de mâhnire.
Şi dacă vremuri care-n vânt se frâng
Le-or strânge-ntr-unul care-i de prisos...
Spuneţi aşa... că auriul crâng
Sporovăia cândva cu glas frumos.
1924
Переводчик: Адриан Букуреску
Traducere din limba rusă: Adrian Bucurescu
marți, 25 octombrie 2016
Tăbliţele dacice de la Sinaia
< Legământul lui Lomanh >
GE LOMANH ONDO YLMO I MALYO VYO HLYO NIZO. SI POL-ISY-PION SIO ONIY HOHON IDI MOEM. MIDIN A IURO I MAZYESYO OL NIYN FI.
Traducerea:
Acel Lomanh la Apa Slăvită mult a vieţuit, pe Tărâmul Divin. La douăzeci şi cinci de ani împliniţi, coconul a plecat de la mumă. Mezinul s-a jurat vecinilor că el mare va ajunge.
Lexic:
GE - acel; cf. rom. cea, cei;
LOMANH - unul dintre numele marelui rege care i-a alungat pe romani şi a unificat Dacia; cf. rom. lumină; a (se) lumina; liman; Român; Româncă;
ONDO - (la) apa; cf.rom. undă; undiţă;YLMO - slăvită; binecuvântată; măreaţă; cf. ALMUS - loc. în Tracia; lat. almus "hrănitor; rodnic; dătător de viaţă; binefăcător; binecuvântat"; rom. ulm;
Y MALYO - mult; mare; înalt; cf. rom. mal; a milui; Malaia - loc; alban. mal "munte";
VYO - a vieţui; cf. rom. viu; vioi; grec. vios "viaţă";
HLYO - (pe) tărâmul; cf. rom. glie;
NYZO - divin; preacurat; luminos; cf.MOESIA - ţinut tracic la Sud de Dunăre; rom. naş; naos; neaoş; amiază;
SI - la; cf. rom. să; se;
POL - douăzeci; cf. rom. pol "20";
ISY - şi; cf. rom. şi;
PION - cinci; cf. rom. pumn; sued. fem "cinci";
SIO - împlinit; plin; umflat; gras; cf. rom. a (se) sui; şa; seu;
ONIY - ani; cf. rom. an;
HOHON - cocon; domn(işor); cf. rom. cucon; cocon "copil";
IDI - a plecat; cf. rom. haide!; rus. idu (eu) merg;
MOEM - (de la) mumă; cf. rom. mamă; mumă;
MIDIN - mezin; mic; (în) jos; cf. MEZEANOI - trib trac; MYDON - nume de războinic traco-paionian; rom. mezin; metanie;
A IURO - a jurat; cf. rom. a (se) jura;
MAZYESYO - vecin; cf. rom. megieş "vecin";
OL - (că) el; cf. rom. el; ăl; ăla; alea; îl;
NIYN - mare; măreţ; cf. rom. noian; nene; nană;
FI - a fi; a ajunge; a deveni; cf. rom. a fi; fie.
Adrian Bucurescu - Tainele tăbliţelor de la Sinaia, Ed. Arhetip, 2005
luni, 24 octombrie 2016
Brumărel
Într-o verde grădiniţă,
Şade-o dalbă copiliţă,
P-aşternut de calofir,
La umbră de trandafir.
Trece un voinic în grabă
Şi cu suspin o întreabă:
- Spune-mi, dragă copiliţă,
Cu-a ta singură guriţă!
Ce eşti, nevastă ori fată,
Ori zână din cer picată?
Zise dalba copiliţă
Cu-a ei singură guriţă:
- Nu sunt nevastă, nici fată,
Nici zână din cer picată,
Ci sunt floare garofiţă,
Răsărită-n grădiniţă;
Dar tu, voinicele, spune
De eşti însurat ori june!
Îi răspunde voinicelul:
- Io sunt, dragă, Brumărelul,
Care seara, pe răcoare,
Unde caz, stric orice floare;
Mă culc după scăpătare,
Mă scol Soare când răsare.
(Cântec popular, inserat de Anton Pann în "Spitalul Amorului")
duminică, 23 octombrie 2016
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






